Exemple: Câteva afaceri din Moldova care au implementat soluții IT pentru a propulsa business-ul

IMM-urile din Republica Moldova pășesc ferm spre digitalizare.

Vorbim de un șir de companii din domenii precum: financiar, agricultură, educație, agrement și justiție, care au beneficiat de toate resursele necesare pentru a implementa, în cadrul afacerilor pe care le gestionează, soluții de transformare digitală, care să-i propulseze spre alt nivel de dezvoltare.

Susținerea lor a fost posibilă datorită „Digital Upgrade” – program dedicat startup-urilor și companiilor din sectorul privat, care își doresc automatizarea serviciilor și a proceselor de afaceri, pentru a fi cât mai competitive și mai aproape de clienți.

„Digital Upgrade” face parte din Programul Național Startup Moldova, dezvoltat de proiectul Tekwill, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, cu susținerea financiară a USAID și Suediei.

Soluții digitale pentru afacerile mici și mijlocii

Unul dintre beneficiarii proiectului este clusterul turistic „Serpentina Nistrului”. Soluția digitală care urmează a fi implementată este o platformă de booking, care va permite efectuarea online a tuturor operațiunilor necesare pentru a cumpăra un traseu de călătorie.

Rodica Russu, beneficiară a proiectului „Digital Upgrade”, clusterul „Serpentina Nistrului”: „Am apelat la program, pentru că am simțit necesitatea de a dezvolta un site de booking pentru clusterul turistic „Serpentina Nistrului” – un traseu turistic complex, care include 7 localități, dintre care 5 riverane. Platforma ne va ajuta să promovăm în jur de 20 de locații: vinării, restaurante, monumente arhitecturale, conacuri, agropensiuni etc, care sunt incluse în oferta de călătorie.Vizitatorii vor putea face o rezervare online, vor putea să-și aleagă traseul turistic, locațiile pentru popas, bucatele pe care să le guste, dar și alte beneficii oferite de către cluster.”

O altă soluție digitală o reprezintă sistemul CRM, implementat în cadrul companiei „Ju Bijoux”. Sistemul va facilita evidența și stocarea datelor despre clienți, date utilizate de către companie în procesul de vânzări, cu posibilitatea de a deschide contul clienților, de a adăuga note și comentarii.

Olga Nedbailo, beneficiară a programului „Digital Upgrade”, „Ju Bijoux” SRL: „După 13 ani pe piața din Republica Moldova, era tocmai momentul potrivit să trecem la sisteme de digitalizare care să ne ajute să eficientizăm lucrul cu clienții, dar și comerțul electronic. Pentru că avem diferite produse, ne promovăm pe 6 pagini de Facebook și Instagram, iar datorită noului sistem CRM implementat, comunicarea cu clienții și potențialii clienți este integrată într-un singur soft, pentru a avea acces la toată interacțiunea cu ei. Ne dorim ca în următorii ani această soluție digitală să ne ajute să obținem o creștere a vânzărilor cu 30 la sută.”

Iar compania „Agro-Vet Consulting” urmează să pună în practică o aplicație specială, care funcționează pe baza prognozelor meteorologice, cu scopul de a proteja culturile agricole de dăunători, dar și de a spori producția.

Ion Tașcă, beneficiar al programului „Digital Upgrade”, „Agro-Vet Consulting”: „Am folosit resursele proiectului pentru achiziția unui soft special creat pentru condițiile climatice din Republica Moldova. „Digital Upgrade” ne-a oferit posibilitatea să trecem la alt nivel, mai digital, pentru că fără acest segment, afacerea nu poate să prospere. Preconizăm ca soluția digitală implementată să ne ajute să economisim aproximativ 10% din timp și să avem o plusvaloare de până la 5%.”

Suport și expertiză pentru IMM-uri

În cadrul programului, timp de un an, participanții au învățat despre importanța prezenței afacerii în online, au avut parte de expertiză în depistarea problemelor cu care se confruntă, dar și consultanță și ghidare în alegerea celei mai viabile soluții pentru propulsarea business-ului lor.

Ana Chirița, directoarea Proiectului Tekwill: „Pentru ca întreprinderile mici și mijlocii să-și continue activitatea și să fie competitive, trecerea la online este una dintre soluțiile emergente de implementare. Aceste companii, însă, au nevoie de susținere în calea lor de digitalizare. Ne-am propus să le oferim suportul și expertiza de care dispunem, pentru că ne dorim o societate tehnologică, racordată la ultimele tendințe, în care procesele sunt simplificate, iar soluțiile – integrate să sporească cererea la produse și servicii. Programul „Digital Upgrade” presupune și fortificarea relațiilor intersectoriale. Pe de o parte, companiile din domeniul IT află care sunt dificultățile cu care se confruntă industriile, iar pe de alta – industriile pot alege acele soluții care sunt mai aproape de specificul problemelor din afaceri.”

„Digital UPGRADE” face parte din Programul național „Startup Moldova” și este dezvoltat în cadrul proiectului TEKWILL, cu susținerea partenerilor de dezvoltare USAID și Suedia.

Madelene Eichhorn, Manager de programe, Ambasada Suediei în Moldova: „Transformarea digitală este una dintre obiectivele pe care Suedia le susține la nivel global. Companiile întâlnesc diferite obstacole în dezvoltarea lor, în mod special față de scalarea afacerii și prezența pe online. Din acest motiv, investim în educație digitală, creșterea capacităților tehnologice, mentorat și consultanță, promovând digitalizarea și soluțiile IT în calitate de compotente importante de schimbare și incluziune. Ne propunem să oferim oportunități și posibilități de dezvoltare a afacerilor, pentru a crește, per general, economia țării, pentru oferi condiții de viață mai bune și pentru o nouă perspectivă.”

Scott Hocklander, Șeful Misiunii USAID în Moldova: „Pentru a ieși în evidență și pentru a fi cunoscute, serviciile și produsele trebuie să fie promovate. În acest context, la această etapă, digitalizarea a devenit o componentă pe care trebuie să punem accentul și pe care să o continuăm să o dezvoltăm. „Digital Upgrade” este o inițiativă de colaborare public-privată, pe care o susținem, cu scopul de a trece la o altă treaptă de evoluție a business-ului din RM. Soluțiile IT pot dezvolta lumea, oferind alte oportunități. A venit timpul să le implementăm pe larg în toate domeniile.”

Startup Moldova – creștem idei care schimbă lumea!

„Startup Moldova” reprezintă o platformă pentru generarea, pilotarea și implementarea ideilor noi atât pentru piața locală, cât și pentru cea globală. În cadrul programului va avea loc cartografierea tuturor actorilor implicați în acest domeniu, iar tehnologiile informaționale vor fi conectate la toate ariile de interes public și privat, pe piețele locale și globale. Programul este parte a Proiectului TEKWILL, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și a Suediei. „Tekwill” a fost creat în anul 2017 ca Centru de Excelență al sectorului ICT din Moldova, având drept scop principal alinierea domeniului la cerințele curente ale pieței. Pentru a continua să contribuie la creșterea competitivității industriei IT și a altor sectoare strategice ale economiei, centrul și-a extins domeniile de activitate, devenind în 2019 un proiect complex la nivel național, cu sloganul „Revoluția începe!” Obiectivul de bază al Proiectului TEKWILL, în calitatea sa de platformă dedicată progresului sectorului IT, este de a asigura un impact major asupra dezvoltării economice a țării, prin îmbunătățirea capacităților antreprenoriale și educaționale ale societății, dar și prin sporirea potențialului de cercetare și dezvoltare a instituțiilor de învățământ, în conformitate cu cererea de pe piața IT. Mai multe detalii pe https://startupmoldova.digital

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.