Exodul populației trage în jos piața imobiliară. BNM: creditarea ipotecară – unul din stimulentele recuperării

În contextul persistenței incertitudinilor legate de situația epidemiologică COVID-19 și a impactului acestora asupra pieței imobiliare, pentru perioadele următoare se anticipează o recuperare lentă a activității, potrivit raportului Băncii Naționale.

Presiunea exodului populației va continua să exercite impact negativ asupra ritmului de creștere în sectorul imobiliar, totodată având impact negativ și asupra investițiilor capitale.

Evoluția pe piața ipotecilor, în comparație cu alte tipuri de tranzacții imobiliare indică asupra efectului stimulatoriu a produselor bancare asupra activității pieței imobiliare.

Astfel, creditarea ipotecară urmează a fi unul din principalii factori de stimulare a activității pieței imobiliare.

Banca centrală mai spune că numărul de ipoteci înregistrate nu a suferit schimbări semnificative pe parcursul anului 2020, fiind înregistrate 39 682 de ipoteci – în creștere cu 0,5 la sută comparativ cu anul 2019. În acest context, pentru anul 2021 se conturează condiții speculative pe piața imobiliară, fapt ce ar putea descuraja cererea pentru bunuri imobile rezidențiale.

Deși mulți se așteptau ca după pandemie, care a redus din venituri, prețul apartamentelor va scădea, realitatea este alta. În Moldova, locuințele s-au scumpit cu aproximativ 15%. Cererea în continuare este în ascensiune, iar prețul materialelor de construcție și al mobilei, la fel, s-a majorat.

Datele Bursei Imobiliare Lara că prețul mediu al metrului pătrat la apartamente a crescut cu aproape 30 de euro, la 664 euro.

Specialiștii în imobiliare susțin că prețul imobilelor din capitală și-ar putea continua trendul ascendent pe fundalul moratoriului în construcții instituit de autoritățile municipale, a imobilelor tot mai puține date în folosință, dar și a numărului limitat de terenuri disponibile pentru construcții.

#imobil #creditare #cerere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.