Experți de talie internațională vin la Chișinău să ne împărtășească experiențe și modele de dezvoltare social-urbană

Forumul Social Urban 2023 adună la Chișinău peste 100 de speakeri din 30 de orașe, care reprezintă organizații internaționale și orașe partenere, organizații non-guvernamentale, autorități publice, investitori și parteneri de dezvoltare. Printre ei sunt personalități notorii din domeniul social, care au influențat sisteme și politici în întreaga lume și pot oferi exemple și practici inspiraționale pentru Chișinău.

Împreună cu specialiștii locali vor aborda subiecte de importanță majoră pentru dezvoltarea urbană sustenabilă și crearea unui mediu de viață mai bun pentru locuitorii orașului, prezentând modele de proiecte sociale și politici de preluat, care să ofere beneficii comunității locale.

Menționăm doar câțiva dintre speakerii pe care cei prezenți la Forumul Social Urban îi pot asculta în cele 13 paneluri de discuții desfășurate în cadrul evenimentului.

Georgette Mulheir este expertă globală de top, care a creat un nou model de transformare a sistemelor de îngrijire și protecție a copilului, fiind urmat de multe țări din întreaga lume. A lucrat în 33 de țări, consultând guvernele, donatorii importanți și comunitatea internațională în acest domeniu. Ea va ține o prezentare în cadrul panelului dedicat programelor de îngrijire și protecție a copilului.

Lene Rachel Andersen, co-fondatoare a grupului de reflecție Nordic Bildung din Copenhaga, principala inițiatoare a Zilei europene a educației și co-fondatoare a Rețelei europene de formare, va veni cu un discurs în cadrul panelului de deschidere a forumului, dar și cu o lecție publică despre conceptul Nordic Bildung, fiind co-autoarea și promotoarea activă a acestuia.

Chișinăul a devenit recent parte a Rețelei internaționale a orașelor care învață, sub egida UNESCO Learning Cities. În acest context, forumul va avea drept oaspeți mai mulți reprezentanți ai orașelor din rețea.

Levan Kvatchadze, director regional DVV International pentru Ucraina, Belarus și Moldova, va modera panelul „Oraș care învață”. Organizația este lider în domeniul educației adulților, oferind sprijin la nivel mondial pentru înființarea și dezvoltarea de structuri durabile pentru educația tinerilor și adulților. În cadrul cooperării cu DVV Internațional, la Chișinău a fost deschis recent primul Centru de Învățare a Adulților.

Annateresa Rondinella este coordonatoarea proiectelor și programelor culturale UNESCO și autoarea unui proiect recunoscut ca bună practică educațională la nivel global, fiind prezentat la multe reuniuni internaționale. La forum va vorbi despre consolidarea rețelelor de învățare în orașul Lucca, Italia.

Timoleon Pietris, viceprimar pe domeniul turismului al Municipiului Corinth, Grecia, are o experiență vastă în probleme sociale, educaționale, urbane, culturale și de dezvoltare locală, iar la Chișinău va povesti despre experiența orașului istoric Corint în cadrul rețelei globale UNESCO a orașelor care învață. De asemenea, vin să-și prezinte bunele practici reprezentanți ai orașelor Clermont – Ferrand și Evry – Courcouronnes (Franța), Cork (Irlanda), Oss (Olanda) și Erevan (Armenia).

În cadrul unui panel comun vor participa Francesca Bonelli, reprezentanta Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova; Felisa Tibbitts, președinte UNESCO în Drepturile Omului și Învățământ Superior, Universitatea din Utrecht, Olanda; Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women; Nigina Abaszada, reprezentanta Fondului Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova și Andrew Mcelroy, Coordonatorul Global pentru Îmbunătățirea Rezilienței Urbane 2030 din cadrul Biroului Global al ONU pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNDRR). Speakerii vor aborda subiecte precum egalitatea de gen, dezvoltarea orașului care nu lasă pe nimeni în urmă, criza refugiaților, dezvoltarea urbană sensibilă la schimbările climatice și educația adulților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orașul Chișinău își propune să adere la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății – Rețeaua Europeană a Orașelor Sănătoase. La forum au fost invitați reprezentanți ai rețelei, dar și alți specialiști în sănătate din țară și străinătate, care vin cu idei și practici care vor ajuta autoritățile locale și orașul să atingă acest deziderat.

Gernot Antes, coordonatorul Rețelei Orașelor Sănătoase din Austria, va vorbi în cadrul panelului „Oraș sănătos” despre avantajele unei rețele de orașe sănătoase pentru țară și pentru oameni. Odysseas Nasimpian, viceprimar al orașului Nea Smyrni, Grecia, va împărtăși din practicile sănătoase pe care le dezvoltă orașul său.

Bitta Mostofi, avocată pentru drepturile imigranților, consilier principal al Directorului Serviciului pentru Cetățeni și Imigrare al Guvernului SUA și fost comisar pentru Afacerile imigranților al Primarului din New York, va avea o intervenție online, unde va vorbi despre metode de integrare a refugiaților și migraților.

Ko Do Hwan – director executiv Peace Winds Korea, va vorbi despre experiența gestionării unui centru pentru refugiați din Ucraina. La acest subiect se va referi și Anna Szadkowska-Ciezca, șefă adjunctă a Oficiului pentru Participare a Primăriei Orașului Lublin, dar și alți invitați la forum.

Luis Beltran, Consilier Municipal Responsabil pentru Accesibilitate și Persoane cu Dizabilități, Grenoble, Franța va prezenta experiența orașului Grenoble în incluziunea persoanelor cu dizabilități, iar Carlo Nofri – președintele Observatorului Național de Lingvistică și Mediere Culturală, Italia, va interveni online cu o prezentare despre experiența orașului Fermo ca oraș prietenos persoanelor cu deficiențe de auz.

În cadrul panelului „Oraș eficient energetic” vin cu prezentări de bune practici Davit Narmania, președinte al Comisiei Naționale de Reglementare a Energiei și Aprovizionării cu Apă din Georgia; Andrei Zamfiroi, director general adjunct al „Energetica Servicii” din București, România; Nick Grove, co-director executiv „Palantir Group”, Marea Britanie; Dimitra Livadioti, Șefa Direcției pentru Economie Circulară, Nea Smyrni, Grecia, Feliks V. Lacroix, expert ESG din Marea Britanie și Jean-Luc Deflandre, director comercial Wrightbus, Marea Britanie.

Despre mecanismele de prevenire a tuturor riscurilor, dar și acțiunile necesare pentru un oraș sigur, rezilient și durabil se va vorbi în cadrul panelului „Oraș Sigur”, unde experții locali vor fi ghidați de Milana Rikanovici, specialist gender, UN Women Serbia; Itır Akdogan, Director de Cercetare al Fundației pentru Studii Economice și Sociale, Turcia și Gabi Mihai, vicepreședintele Organizației Sindicale „ProLex Iași, Poliția Locală”, dar și alți speakeri din diferite domenii, ce au legătură cu asigurarea siguranței locuitorilor orașelor.

La „Oraș creativ” vom avea invitați din partea Institutului Cultural Danez- Frederikke Thorning Jacobsen, coordonatoare de proiect; Kaspars Liegalvis, Centrul de Artă Totaldobže Art – Black Holes Residency din Riga (Letonia) și

Jaanus Juss, fondatorul Centrului Telliskivi Creative City, Tallinn (Estonia). Reprezentantul centrului Telliskivi va ține și o lecție publică.

Forumul Social Urban a început astăzi și se va finaliza pe data de 6 mai cu vizite ale oaspeților la instituțiile care prestează servicii de importanță socială.

Doritorii de a participa se pot înregistra pe www.forumsocialurban.md

#forum social urban #experti #discutii #capitală #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.