Experții au identificat un mecanism de ajutor pentru fermierii din Orhei, Găgăuzia și Taraclia afectați de criză

Experții “LEX-ECON Consulting” au identificat mai multe soluții pentru salvarea de la faliment a agriculturii Republicii Moldova. Ei au propus autorităților, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, un mecanism de ajutorare a agricultorilor, care poate fi aplicat la nivel național, datorită posibilităților logistice, tehnice și financiare existente.

Experții propun crearea unui fond de suport pentru compensarea costurilor de producere parțiale sau totale pentru roada anului 2022- 2024. În acest context, ei consideră justificată achitarea unui leu pentru un kg de grâu și semințe de floarea-soarelui aflat la depozitele agricultorilor. De asemenea, ei argumentează necesitatea acoperirii cheltuielilor pentru fertilizanți și produse petroliere.

“Având în vedere faptul că conform datelor existente la Ministerul Agriculturii în anul 2022 agricultorii noștri au folosit în mediu 60 kg de fertilizanți la hectar teren arabil, se propune de a procura și repartiza cantitatea acestora tuturor fermierilor care intenționează să însămânțează în toamna anului 2023 și primăvara anului 2024 terenuri cu grâu și semințe de floarea soarelui. De asemenea, conform fișei consumurilor de produse petroliere pentru însămânțarea, tratarea și recoltarea grâului și semințelor de floarea soarelui sunt necesare cca 100-110 litri de motorină la hectar, iar pentru pregătirea terenului / arat și semănat 5,7 litri/ha și 5 litri/ha respectiv sau 1,284 mln litri motorină. Astfel, se propune compensarea totală sau parțială a consumului de motorină pentru însămânțarea terenurilor agricole”, a explicat Octavian Calmîc.

O altă soluție identificată de experții “LEX-ECON Consulting” este compensarea păstrării fructelor și legumelor în depozitele frigorifice.

“În Republica Moldova există peste 700 de depozite frigorifice cu o capacitate totală de stocare de peste 600 mii m3. Coeficientul maximal de încărcare al acestora la moment fiind de cca 80%. La nivelul, UTA Găgăuzia există mai multe depozite frigorifice cu o capacitate de păstrare de cca 6 mii m3. Problema de bază ține de existența echipamentelor de pre-răcire a fructelor și legumelor depozitate, tratarea lor și costurile acestor servicii”, a explicat Octavian Calmîc.

Agricultura din Republica Moldova a ajuns în pragul falimentului, după ce agricultorii au rămas cu datorii și stocuri pline, în urma creșterii costurilor de producție și pierderii piețelor de desfacere.

“Costurile de producție au fost în creștere considerabilă datorată majorărilor de prețuri ai costurilor fertilizanților, erbicidelor, produselor petroliere, precum și a investițiilor în echipamentele agricole, etc. Existența acestor stocuri a fost cauzată de pierderea piețelor tradiționale de desfacere, reducerea prețurilor regionale la cereale sub costurile de producție și lipsa unor mecanisme de suport din partea statului. Toate acestea au condus la sistarea procesului de vânzare a cerealelor”, a concluzionat Octavian Calmîc.

Anual, în Republica Moldova se însămânțează în jur de 1,6 mln ha de terenuri agricole, din care cca 1 mln ha cu cereale și leguminoase pentru boabe, din care 330 mii ha – grâu de primăvară și toamnă, 55 mii ha – orz și cca 520 mii ha – porumb.

#calmic #agricultori #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.