Experții internaționali recomandă implementarea sistemului Track and Trace pentru a combate piața ilicită de tutun

În 2023, în Republica Moldova consumul de țigări ilicite a crescut cu 3.8 puncte procentuale în comparație cu anul 2022, arată un nou studiu KPMG. Astfel, anul trecut, consumul ilicit de țigări a atins o medie anuală de 9,8%. În opinia experților, autoritățile moldovenești trebuie să preia practicile UE pentru a combate comerțul ilicit de tutun, iar sistemul de trasabilitate Track and Trace reprezintă un instrument eficient de control al pieței, scrie infotag.md.

În cadrul conferinței TAXCON’24, Viktor Zemlicka, consultant în comerț internațional și investiții, a menționat că, potrivit unui studiu realizat de KPMG, în 2023, bugetul de stat al Moldovei a pierdut aproximativ 23 de milioane de euro din taxe din cauza consumului ilicit de produse de tutun, ceea ce este cu 9 milioane de euro mai mult decât în 2022.

„Creșterea comerțului ilegal nu doar afectează economia, ci creează riscuri pentru sănătatea consumatorilor și reduce încrederea în piață. Contrabanda, falsificarea și declararea incorectă a mărfurilor duc nu doar la pierderi de venituri fiscale, ci și la distrugerea reputației brandurilor și destabilizarea canalelor legale de distribuție”, a subliniat Zemlicka.

În opinia expertului, un exemplu remarcabil de combatere a comerțului ilegal este sistemul de urmărire a produselor din tutun Track and Trace implementat în Uniunea Europeană.

„Succesul acestui sistem se datorează implementării identificatorilor unici pentru fiecare unitate de produs, precum și utilizării soluțiilor digitale pentru monitorizarea tuturor etapelor de mișcare a produselor – de la producție până la punctul final de vânzare. Toate informațiile sunt înregistrate într-o bază de date centrală, ceea ce permite urmărirea și verificarea în timp real a autenticității produselor și tranzacțiilor asociate acestora”, a mai precizat specialistul.

Zemlicka a afirmă că, Moldova, ca țară care aspiră la integrarea în UE, poate învăța din experiența europeană și poate începe deja să dezvolte și să implementeze un sistem de urmărire a mărfurilor. Acesta recomandă introducerea soluțiilor digitale pentru lanțurile de aprovizionare, compatibile cu sistemul UE, ținând cont de specificul pieței locale. Un aspect important este adaptarea sistemului la condițiile locale, pentru a-i asigura eficiența și a minimiza costurile pentru afaceri și stat. Specialistul consideră că cea mai bună opțiune pentru Moldova este implementarea treptată a sistemului, începând cu marcarea fiscală și urmărirea produselor din tutun, cu o adaptare ulterioară la structura mai complexă a UE.

Marea Britanie, care a implementat deja cu succes un sistemul, poate fi un exemplu pentru Moldova, consideră Zemlicka. El a subliniat că, pentru implementarea cu succes a sistemului, este necesară o cooperare strânsă între guvern, mediul de afaceri și furnizorii de tehnologii. Sistemele de monitorizare trebuie să țină cont de prioritățile strategice și geopolitice ale Moldovei și să fie flexibile pentru adaptarea ulterioară la cerințele UE.

În 2023, Parlamentul a aprobat un proiect de lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul Organizației Mondiale a Sănătății privind combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun, care prevede implementarea sistemului Track and Trace. În cadrul proiectului, este planificată elaborarea unui regulament tehnic până în martie 2024, lansarea sistemului Track and Trace în regim pilot în 2025 și implementarea completă a mecanismului până în 2026. Cu toate acestea, experții semnalează posibile întârzieri în lansarea sistemului.

#TAXCON'24 #piata ilicita #experti internationali #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.