Explozie a încasărilor din accize la vamă în primele șase luni ale anului 2024

Încasările vamale din primele șase luni ale anului 2024 au atins 17,7 miliarde de lei, în creștere cu 8,7% față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor oficiale.

Veniturile din TVA la import au însumat 11,9 miliarde de lei, marcând o creștere de 5,8%, în timp ce accizele la import au atins 4,6 miliarde de lei, cu 24,7% mai mult față de aceeași perioadă din 2023.

Accizele la produsele petroliere importate au fost de 1,82 miliarde de lei, reprezentând 39,3% din totalul accizelor, în creștere cu 9%. Accizele la produsele din tutun au atins 1,59 miliarde de lei, înregistrând o creștere impresionantă de 44,4%.

Accizele pentru mijloacele de transport importate au fost de 953,25 milioane de lei, în creștere cu 37,8%, iar cele pentru gazele lichefiate au totalizat 112,88 milioane de lei, cu 2,1% mai mult.

Accizele pentru berea importată au crescut cu 11%, atingând 49,63 milioane de lei, în timp ce accizele pentru rachiuri și alte băuturi au crescut cu 30,8%, totalizând 83,63 milioane de lei.

Taxele vamale au ajuns la 1,12 miliarde de lei, reprezentând 6,3% din totalul plăților la bugetul de stat, în creștere cu 18,9%. Totuși, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut semnificativ, la 31,03 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #vama #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.