Exportatorii moldoveni de mere încă sunt legați ombilical de Moscova! 50% dintre livrări, direcționate În Rusia

În luna martie a acestui an, Moldova a exportat puțin peste 19 mii de tone de mere. Aceasta este mai mult decât cifra din februarie (aproape 15 mii de tone), dar semnificativ mai mică decât nivelul mediu din martie din ultimii cinci ani (aproximativ 25 mii de tone), notează EastFruit. În martie 2022 – cea mai dificilă a războiului din Ucraina – aproximativ 11 mii de tone, în aceeași lună a anului 2021 – aproape 19 mii de tone, 2020 – 27 mii de tone.

Luna trecută, în structura exporturilor moldovenești de mere, piața rusă a reprezentat mai puțin de 50% – 9,8 mii tone. În TOP-3 țări se numără Kazahstan (5,6 mii tone) și România (1,4 mii tone, atât de multe mere din Republica Moldova au intrat pe piața românească în februarie). Moldova a trimis și o cantitate semnificativă de mere pe piața din Emiratele Arabe Unite – 549 de tone, Arabia Saudită – 340 de tone, Oman – peste 100 de tone. În general, pentru a doua lună, aproape 1.000 de tone de mere au fost exportate din Moldova pe mare prin porturile României.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Specialiștii organizațiilor de producători agricoli, referindu-se la datele serviciului vamal al Republicii Moldova, notează că prețul mediu în martie pentru un măr exportat este de 0,77 USD/kg. În opinia lor, „având în vedere situația de pe piețele tradiționale și logistica încă dificilă, acesta este un preț bun”.

Exporturile ușor în creștere în martie au fost transformate într-o ușoară creștere a prețurilor cu ridicata minime pentru soiurile Gala, Granny Smith, Golden Apple cu 0,01-0,02 USD/kg la începutul lunii aprilie. Operatorii pieței consideră că creșterea treptată a prețului merelor va continua și în această lună.

#mere #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.

#porumb #fermieri #motorina