Exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut cu 27% de la începutul sezonului

Ucraina a exportat o cantitate de 6,92 milioane de tone de cereale de la începutul sezonului 2023/24 şi până în prezent, cu 27,8% mai puţin comparativ cu cele 9,63 milioane de tone exportate în perioada similară a sezonului anterior, arată datele publicate vineri de Ministerul ucrainean al Agriculturii, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Conform acestor date, în primele cinci zile ale lunii octombrie 2023, au fost exportate 249.000 tone de cereale, comparativ cu cele 932.000 de tone de cereale exportate de Ucraina în perioada 1-6 octombrie 2022. Ministerul ucrainean al Agriculturii nu a oferit explicaţii pentru această scădere.

Asociaţiile de fermieri şi de comercianţi de cereale susţin că blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră precum şi atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre sunt principalele motive pentru scăderea în ritm anual a exporturilor de cereale.

Pe categorii de produse, de la 1 iulie 2023, când a început sezonul 2023/24, şi până în prezent, Ucraina a exportat 3,5 milioane tone de grâu, 2,8 milioane tone de porumb şi 635.000 de tone de orz.

În mod tradiţional, Ucraina exporta cea mai mare parte a cerealelor sale via porturile de la Marea Neagră. Însă un acord internaţional, intermediat de ONU şi Turcia care permitea astfel de exporturi, s-a prăbuşit în luna iulie odată cu retragerea Rusiei, care a acuzat că propriile sale solicitări referitoare la ridicarea sancţiunilor care vizau exporturile ruseşti de cereale şi îngrăşăminte nu au fost îndeplinite.

După retragerea Rusiei din acordul internaţional, Ucraina a anunţat crearea propriei sale rute pentru transportul de produse agricole prin Marea Neagră. În ultimele săptămâni, un număr de 12 nave au utilizat noua rută însă este vorba de un număr mic de nave comparativ cu cele care au folosit coridorul pus la punct în cadrul acordului internaţional convenit cu sprijinul ONU şi Turciei.

Ucraina poate exporta cantităţi limitate de cereale şi via micile sale porturi de la Dunăre precum şi via graniţele terestre cu Uniunea Europeană.

Potrivit unor estimări anterioare, Ucraina ar urma să recolteze în 2023 o cantitate de 79 de milioane de tone de cereale şi oleaginoase, iar surplusurile totale exportabile în sezonul 2023/24 ar urma să se ridice la aproximativ 50 de milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.

#aprtamente #imobil #achizitie