Republica Moldova, statul care produce sărăcie și alungă anual 30 de mii de cetățeni

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o tendință negativă în ceea ce privește creditarea netă a mediului de afaceri, potrivit declarațiilor experților. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a subliniat această preocupare în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Creditarea netă, definită ca volumul total de credite accesate de către agenții economici de la bănci minus volumul depozitelor, a fost analizată pentru a evidenția starea activității economice a țării. Ioniță a avertizat că, în prezent, volumul total de credite este mai mic decât volumul depozitelor, ceea ce reflectă o situație atipică. El a menționat că, în esență, băncile nu finanțează economia, ci invers, economia întreține băncile.

„Practic, băncile nu finanțează economia, dar economia întreține băncile. Agenții economici duc banii la bănci, băncile creditează populația, ca să consume mărfuri de import. Avem o situație deloc plăcută. În cazul Republicii Moldova, economia suferă deoarece agenții economici au frica de a face investiții, de a începe proiecte investiționale, aceștia își depozitează banii în bănci, dar nu i-au credite noi pentru afaceri și dezvoltare. Trăim într-o economie care generează anual exodul 30 de mii de oameni din țară. Modul în care ne dezvoltăm, numai dezvoltare nu se cheamă și modul cum acționăm până în prezent, numai nu încurajează un mediu investițional atracti”, a declarat Ioniță.

Economistul a subliniat că această situație este consecința fricii agenților economici de a face investiții, de a iniția proiecte și de a accesa noi credite pentru afaceri și dezvoltare. El a evidențiat că, în loc să investească, agenții economici își depozitează banii în bănci, semn al unei economii prudente și neîncrezătoare.

Analizând datele, Ioniță a menționat că, după jaful bancar din 2014, volumul depozitelor a crescut constant, în timp ce volumul creditelor a scăzut. În prezent, există un surplus de bani în sistemul bancar, iar economia nu poate absorbi acești bani neutilizați. El a avertizat că aceasta arată cât de vulnerabilă este economia și cât de dificil este pentru aceasta să se redreseze.

„Am ajuns că în trimestru II din 2023 aveam un surplus de bani de circa 45 de miliarde de lei. Bani care stau în bănci neutilizați. Lucrul acesta arată cât de bolnavă este economia noastră. Sistemul nostru de creditare ar trebui să fie 60 % din PIB, dar este de 2 ori mai puțin și avem încă surplus de bani. Faptul că sunt bani în bănci care stau, asta înseamnă că economia noastră nu poate absorbi banii”, a punctat Ioniță.

Referindu-se la raportul dintre creditare și Produsul Intern Brut (PIB), Ioniță a evidențiat că acesta arată și mai rău. El a subliniat că, de la jaful bancar din 2014, economia moldovenească s-a prăbușit și nu a reușit să găsească factorii care să permită o redresare semnificativă.

În concluzie, expertul a avertizat că mediul de afaceri se află într-o situație precară și că frica de a face investiții persistă, reprezentând un semnal de alarmă pentru economia Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezvoltare #economie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.