Exporturile în UE s-au dus la vale. Cele din CSI au crescut de două ori

În cinci luni ale anului exporturile Republicii Moldova au constituit 1,39 miliarde de dolari, cu 4,8% mai puțin față de perioada similară a anului 2022, potrivit Biroului Naţional de Statistică.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-aprilie 2023 au constituit 942,6 milioane dolari SUA (67,9% din total exporturi), fiind în scădere cu 18,2% față de perioada similară din anul 2022, care a influențat micșorarea valorii totale a exporturilor cu 14,4%.

Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-aprilie 2023 s-au cifrat la 446,4 milioane dolari SUA (32,1% din total exporturi), sau cu 45,7% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022. Această creștere a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 9,6%.

Reexporturile de mărfuri după prelucrare au deținut 12,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri – 19,5%

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în ianuarie-aprilie 2023, au totalizat 861,7 milioane dolari SUA (cu 11,3% mai puțin, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 62,0% în total exporturi, în scădere cu 4,6 puncte procentuale față de ianuarie-aprilie 2022.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-aprilie 2023, au avut o valoare de 346,5 milioane dolari SUA (cu 168,0 milioane dolari SUA sau de 1,9 ori mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 25,0% în total exporturi, în creștere cu 12,8 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-aprilie 2022. Această majorare a fost generată, în principal, de sporirea exporturilor de mărfuri în Ucraina (cu 152,9 milioane dolari SUA sau de 2,9 ori mai mult, față de ianuarie-aprilie 2022).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CSI #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.