Exporturile zilnice ale Gazprom au scăzut cu 11,5%

Exporturile zilnice ale Gazprom către pieţele străine cheie au scăzut în octombrie, deoarece fluxurile spre Europa au rămas plafonate, transmite Bloomberg.

Temerile privind livrările de combustibil ale Rusiei, care reprezentau o treime din consumul de gaze al Europei, s-au atenuat în ultimele săptămâni. Vremea neobişnuit de caldă a întârziat cererea pentru încălzire, permiţând statelor europene să continue înmagazinarea gazelor în depozite. Capacităţile UE de stocare a gazelor erau pline în proporţie de peste 94% săptămâna trecută, faţă de media sezonieră de 89% din ultimii cinci ani.

Gigantul rus a exportat 139 milioane metri cubi pe zi în octombrie către ţările din afara Comunităţii Statelor Independente (CIS), un declin de 11,5% faţă de luna precedentă, conform calculelor Bloomberg pe baza datelor publicate marţi. De la începutul anului, livrările Gazprom către principalii săi clienţi străini au scăzut cu 42,6% faţă de anul trecut, la 91,2 miliarde metri cubi (bcm).

Fluxurile zilnice de gaze via Ucraina s-au situat în medie la peste 42 milioane metri cubi pe zi, în octombrie, în timp ce livrările prin conducta TurkStream către Europa s-au situat în medie la aproximativ 29 milioane metri cubi pe zi. Exporturile totale ale Rusiei spre Europa s-au ridicat la doar o cincime din nivelul anterior invadării Ucrainei, în februarie.

Fluxurile către China prin conducta „Power of Siberia” continuă să crească, livrările depăşind volumele zilnice contractate, a anunţat Gazprom.

Producţia medie zilnică de gaze a Gazprom s-a situat în octombrie la 990 milioane metri cubi, un avans de aproape 18% faţă de luna precedentă, conform calculelor Bloomberg. Anul acesta, producţia a scăzut cu 19% faţă de anul trecut, la 344 bcm.

#livrari #gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.