Factura spune una, aplicația alta. Energocom explică de ce apar diferențe la plata gazelor

Energocom explică diferențele dintre sumele din facturile pentru gaze și cele afișate în aplicațiile bancare prin faptul că acestea reflectă perioade diferite de raportare. Compania susține că plățile efectuate după închiderea lunii nu dispar și nu sunt taxate din nou, ci sunt înregistrate ulterior în contul clientului și se regăsesc în soldul actualizat.

Răspunsul vine după ce BANI.MD a solicitat explicații privind cazurile în care consumatorii reclamă că primesc facturi ce par să includă din nou sume deja achitate sau că suma din factură diferă de cea afișată în aplicațiile bancare.

Potrivit Energocom, facturile emise la 25 august 2026 reflectă consumul și plățile înregistrate pentru perioada 1–31 iulie 2026. Astfel, dacă o plată a fost efectuată după 31 iulie, aceasta nu mai poate apărea în factura pentru luna iulie.

„Dacă o plată a fost făcută după 31 iulie, aceasta nu apare în factura respectivă, dar este înregistrată ulterior în contul clientului”, explică Energocom.

Compania precizează că, odată emisă, factura nu mai poate fi modificată. Plățile efectuate în afara perioadei de facturare sunt însă luate în calcul ulterior, fie în soldul curent, fie în următoarea factură.

Energocom explică și de ce suma afișată în aplicațiile bancare poate fi diferită de cea tipărită pe factură. Datele transmise băncilor și organizațiilor nebancare conțineau soldul actualizat la 24 august 2026, care includea toate plățile făcute de consumatori în perioada 1 iulie–24 august.

Prin urmare, aplicația bancară putea afișa o situație mai actuală decât cea din factura emisă pentru luna iulie.

„Factura arată o lună închisă, soldul arată situația de azi”, rezumă compania.

Energocom susține că diferența dintre cele două sume nu înseamnă că există două facturi diferite și nici că aceeași sumă trebuie achitată de două ori.

„Dacă suma din factură nu coincide cu suma pe care o vede în aplicație la plată, asta nu înseamnă că sunt două facturi diferite sau că trebuie achitată de două ori aceeași sumă și nu înseamnă că banii plătiți anterior s-au pierdut”, precizează furnizorul.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ un sfert din primele de asigurare încasate în Republica Moldova ajung la companii de reasigurare din străinătate, iar două treimi din aceste sume sunt direcționate către Uniunea Europeană. În urmă cu doar trei ani, situația era diferită. Rusia controla cea mai mare cotă a reasigurărilor cedate de companiile moldovenești, arată o analiză a economistului Vladimir Dolghi, bazată pe datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

În 2025, companiile de asigurări din Republica Moldova au cedat reasigurătorilor prime în valoare de 864,1 milioane de lei, de peste 2,5 ori mai mult decât în 2019, când suma era de 342,1 milioane de lei. Ponderea primelor cedate în reasigurare a crescut de la 21,1% în 2019 la 25,8% în 2025, iar în cele patru trimestre încheiate la 30 iunie 2026 a ajuns la 26,4%.

Din totalul primelor cedate în 2025, aproximativ 579 de milioane de lei, echivalentul a 67%, au fost direcționate către reasigurători cu sediul în Uniunea Europeană. Restul au ajuns, în cea mai mare parte, la companii din alte jurisdicții și la grupuri specializate de reasigurare.

Schimbarea este mare în comparație cu anul 2022, când aproximativ 41% din primele cedate în reasigurare reveneau companiilor sau brokerilor cu sediul în Federația Rusă. La acea vreme, pe lista destinațiilor figurau și Germania, Austria, România și Polonia, însă fără precizarea ponderilor individuale.

Potrivit economistului, datele publicate de BNM pentru anii 2023, 2024 și 2025 nu mai includ Rusia printre țările în care au sediul reasigurătorii. Tranziția nu s-a produs însă direct către piața europeană. În 2023, cele mai mari două ponderi reveneau reasigurătorilor din afara Uniunii Europene, pentru ca ulterior companiile europene să ajungă să domine piața.

Reasigurarea reprezintă mecanismul prin care o companie de asigurări transferă o parte din riscurile asumate către un alt asigurător, în schimbul unei părți din primele încasate. Astfel, în cazul unor accidente sau evenimente care generează despăgubiri foarte mari, povara financiară este împărțită, iar asigurătorul local este protejat împotriva unor pierderi care i-ar putea afecta stabilitatea.

Datele analizate de Vladimir Dolghi arată că mecanismul funcționează în special în cazul daunelor excepționale. În anii 2019, 2024 și 2025, reasigurătorii au acoperit între 93% și 99,6% din despăgubirile aferente unor asemenea evenimente. În schimb, la asigurările obligatorii de răspundere civilă auto internă (RCA), unde predomină daunele obișnuite, contribuția reasigurătorilor a fost de aproximativ 13% în 2025.

Transferul unor asemenea sume peste hotare este însoțit de reguli privind soliditatea financiară a companiilor care preiau riscurile. Din 2023, legislația Republicii Moldova impune ca reasigurătorii finali să dețină un rating de credit de cel puțin BBB+ sau, în lipsa unui rating, să fie supravegheați în baza regimului european Solvabilitate II, într-un stat al UE sau al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și să aibă o rată de solvabilitate de minimum 120%.

Aceste cerințe urmăresc să reducă riscul ca reasigurătorii să nu-și poată onora obligațiile în cazul producerii unor evenimente majore. Potrivit regulilor europene de calcul al capitalului, unui reasigurător cu o rată de solvabilitate de 122% îi este atribuită o probabilitate de nerambursare de 0,24%, similară celei corespunzătoare categoriei de rating BBB.

Vladimir Dolghi atrage însă atenția asupra unei probleme de transparență. Deși societățile de asigurare raportează BNM de două ori pe an ratingul fiecărui reasigurător, autoritatea nu publică o defalcare agregată a expunerilor în funcție de bonitatea acestora.