Facturi mari, venituri mici! Sărăcia energetică a populației a costat bugetul țării 3,3 miliarde de lei

Problema încălzirii locuințelor devine o povară tot mai grea pentru cetățenii din Republica Moldova, cu venituri reduse. În fața perspectivelor de facturi mari, mulți se tem să își încălzească locuințele în sezonul rece, generând o situație de sărăcie energetică ce pune presiune pe bugetul personal al fiecăruia.

Datele furnizate de Biroul Național de Statistică arată că plățile pentru utilități reprezintă a doua cea mai mare cheltuială lunară pentru moldoveni. Costurile la energie cresc în sezonul rece, iar pentru mulți consumatori, acest lucru devine o problemă reală. Locuitorii blocurilor amână cât mai mult deschiderea căldurii odată cu răcirea vremii, încercând să minimizeze cheltuielile.

În sezonul de încălzire 2023-2024, pentru compensarea facturilor consumatorilor casnici, a diferenței de preț la gazele naturale și energia electrică, au fost alocate peste 3,3 miliarde de lei din bugetul țării. De asemenea, aproximativ 851 de milioane de lei au fost cheltuite pentru acordarea plăților la energie și a ajutoarelor destinate consumatorilor vulnerabili în perioada rece a anului. În plus, au fost acordate plăți unice unor angajați ai instituțiilor bugetare, inclusiv din instituțiile de învățământ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #facturi #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.