Facturi mari, venituri mici! Sărăcia energetică a populației a costat bugetul țării 3,3 miliarde de lei

Problema încălzirii locuințelor devine o povară tot mai grea pentru cetățenii din Republica Moldova, cu venituri reduse. În fața perspectivelor de facturi mari, mulți se tem să își încălzească locuințele în sezonul rece, generând o situație de sărăcie energetică ce pune presiune pe bugetul personal al fiecăruia.

Datele furnizate de Biroul Național de Statistică arată că plățile pentru utilități reprezintă a doua cea mai mare cheltuială lunară pentru moldoveni. Costurile la energie cresc în sezonul rece, iar pentru mulți consumatori, acest lucru devine o problemă reală. Locuitorii blocurilor amână cât mai mult deschiderea căldurii odată cu răcirea vremii, încercând să minimizeze cheltuielile.

În sezonul de încălzire 2023-2024, pentru compensarea facturilor consumatorilor casnici, a diferenței de preț la gazele naturale și energia electrică, au fost alocate peste 3,3 miliarde de lei din bugetul țării. De asemenea, aproximativ 851 de milioane de lei au fost cheltuite pentru acordarea plăților la energie și a ajutoarelor destinate consumatorilor vulnerabili în perioada rece a anului. În plus, au fost acordate plăți unice unor angajați ai instituțiilor bugetare, inclusiv din instituțiile de învățământ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #facturi #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Construcțiile de locuințe au crescut ușor în prima jumătate a anului, în timp ce pentru clădirile nerezidențiale au fost eliberate mai puține autorizații. În total, în perioada ianuarie-iunie 2026, în Republica Moldova au fost emise 1 376 de autorizații de construire, cu 0,5% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Din total, 1 034 de autorizații au fost eliberate pentru clădiri rezidențiale, inclusiv cele destinate colectivităților. Numărul acestora a crescut cu 3% față de primele șase luni din 2025 și reprezintă 75,1% din toate autorizațiile emise. În schimb, pentru clădirile nerezidențiale au fost acordate 342 de autorizații, cu 9,8% mai puține decât anul trecut, acestea reprezentând 24,9% din total.

Datele arată că situația este mult mai stabilă decât în urmă cu un an. În ianuarie-iunie 2025, numărul total al autorizațiilor de construire scăzuse cu 12,2% față de aceeași perioadă din 2024. Autorizațiile pentru clădiri rezidențiale se reduseseră atunci cu 7,7%, iar cele pentru construcții nerezidențiale – cu 22,3%.

Mai multe autorizații au fost eliberate în sate decât în orașe. În mediul rural au fost acordate 709 autorizații, ceea ce înseamnă 51,5% din total și cu 0,1% mai mult față de anul trecut. În mediul urban au fost emise 667 de autorizații, sau 48,5% din total, în scădere cu 1,2%.

Activitatea a fost mai intensă în trimestrul al doilea. În primele trei luni ale anului au fost eliberate 586 de autorizații, dintre care 444 pentru clădiri rezidențiale și 142 pentru cele nerezidențiale. În perioada aprilie-iunie, numărul total a crescut la 790, dintre care 590 pentru clădiri rezidențiale și 200 pentru cele nerezidențiale.

La nivel regional, evoluțiile au fost diferite. În municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 6,1%, de la 376 la 399, iar al celor nerezidențiale cu 15,7%, de la 51 la 59. În regiunea Centru, autorizațiile rezidențiale au crescut cu 8,4%, până la 398, însă cele nerezidențiale au scăzut puternic, cu 32,5%, până la 102.

În Nord au fost eliberate 95 de autorizații rezidențiale, cu 3,1% mai puține, și 87 nerezidențiale, cu 6,1% mai multe. Cea mai mare scădere în sectorul rezidențial s-a înregistrat în Sud, unde numărul autorizațiilor s-a redus cu 27,7%, de la 83 la 60. În UTA Găgăuzia, modificările au fost mai mici: autorizațiile rezidențiale au crescut cu 2,5%, până la 82, iar cele nerezidențiale cu 2%, până la 50.