Fără o intervenție rapidă, Căile Ferate vor deveni un simbol al eșecului național! Cojuhari: facem apel la dialog

Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), a subliniat situația gravă de la Căile Ferate din Moldova (CFM) și a făcut un apel către sindicate și reprezentanții executivului să se așeze la masă și să găsească soluții concrete pentru a rezolva criza economică cu care se confruntă compania de stat.

„Nu am primit niciun fel de scrisoare de negocieri sau suport din partea Căii Ferate sau a altor autorități competente. Noi, în calitate de fondatori, am depus toate eforturile pentru îmbunătățirea situației și am căutat surse financiare pentru a acoperi salariile restante”, a afirmat Cojuhari, subliniind că APP este deschisă să susțină Căile Ferate, dar eforturile trebuie să fie comune și nu doar pe hârtie.

El a subliniat că există active în valoare de peste 100 de milioane de lei care pot fi valorificate pentru a genera venituri, dar acest proces nu a fost accelerat suficient.

„Avem locomotive vechi care nu vor mai fi utilizate și care sunt gajate sau nu, dar care ocupă spațiu, necesită pază și întreținere. Acestea pot fi vândute chiar și la metal uzat, iar procesul de licitație trebuie urgentat”, a precizat Cojuhari.

În plus, Cojuhari a atras atenția asupra problemelor legate de neutilizarea unor active imobiliare ale Căilor Ferate, care ar putea fi date în locațiune și aduce venituri suplimentare. „Am solicitat de mai multe ori să grăbiți acest proces. Există cereri, dar licitațiile nu sunt demarate”, a adăugat el.

Referitor la salariile restante ale angajaților Căilor Ferate, Cojuhari a menționat că cifra este de aproximativ 190 de milioane de lei, iar în acest context a subliniat necesitatea ca statul să își îndeplinească obligațiile legale de a finanța întreținerea infrastructurii feroviare.

„Este esențial ca autoritățile și toți actorii implicați să pună laolaltă eforturi pentru a găsi soluții reale. Codul feroviar prevede că statul trebuie să compenseze întreținerea Căilor Ferate. Dacă nu vom acționa împreună și eficient, riscul de colaps al acestui sector este iminent”, a încheiat Cojuhari.

În ceea ce privește tarifele pentru transportul de pasageri, Cojuhari a menționat că acestea au fost ajustate conform procedurilor legale, iar noile tarife pentru călătoriile pe direcția Chișinău – Ungheni vor varia între 14 și 170 de lei, în funcție de locul și tipul de vagon. De asemenea, au început să fie aprobate și noile tarife pentru transportul de marfă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#restanțe #CFM #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Într-un context regional și internațional marcat de scăderea exporturilor Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii se dovedesc a fi una dintre puținele piețe unde comerțul bilateral a crescut semnificativ în ultimii doi ani – și aceasta exclusiv datorită exporturilor moldovenești. Datele au fost prezentate de analistul economic Veaceslav Ioniță vineri, 18 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Potrivit expertului, în perioada 2023–2024, exporturile moldovenești în SUA au crescut cu 38,7 milioane de dolari (+75,2%), atingând în 2024 un maxim istoric de 90,2 milioane de dolari. În același timp, comerțul cu majoritatea partenerilor tradiționali s-a contractat. În total, doar șase piețe externe au înregistrat creșteri – SUA fiind una dintre cele mai dinamice și semnificative din punct de vedere al valorii și al conținutului autohton al produselor exportate.

„În timp ce exporturile totale ale Republicii Moldova au scăzut cu 1 miliard de dolari în acești doi ani, în cazul SUA ele au crescut constant. Este cu atât mai interesant cu cât exact în această perioadă, noul președinte al SUA, Donald Trump, a impus tarife comerciale Republicii Moldova”, a declarat Ioniță.

Creșterea este remarcabilă și în ceea ce privește structura exporturilor. Dacă în anii anteriori ponderea produselor autohtone era modestă, în 2024 aproape 20% din totalul exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești au avut ca destinație SUA. Cea mai spectaculoasă evoluție o înregistrează vermutul: în 2024, Moldova a devenit al șaselea cel mai mare exportator global de vermut, cu o cotă de 5,6% din piața mondială și 43,8 milioane USD exportați, dintre care 99% livrați în SUA. „Fiecare a cincea sticlă de vermut importată în SUA este produsă în Moldova”, a subliniat Ioniță.

Totodată, balanța comercială bilaterală s-a îmbunătățit considerabil. Dacă în trecut Moldova importa de trei-patru ori mai mult decât exporta din și în SUA, în 2024 gradul de acoperire a importurilor a urcat la 66,7%. În termeni absoluți, comerțul moldo-american a atins anul trecut 225 milioane USD, dintre care 90 milioane au fost exporturi moldovenești și 135 milioane – importuri.

Analistul notează că, dincolo de cifre, esențial este caracterul sustenabil al acestor exporturi: „Spre deosebire de Cehia, unde exportăm componente procesate cu materii prime de altă proveniență, în cazul SUA vorbim de produse moldovenești autohtone, cu valoare adăugată locală”.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a lansat un apel către autoritățile de la Chișinău să identifice și să sprijine exportatorii care au reușit această performanță: „Este esențial ca Guvernul să ofere sprijin acestor agenți economici și să creeze condiții pentru ca această tendință pozitivă să continue. SUA poate deveni una dintre cele mai importante piețe pentru produsele moldovenești de calitate”.