Femeile tinere neangajate și neșcolarizate depășesc bărbații în statisticile sociale

Datele recente arată o disparitate semnificativă între sexe în rândul tinerilor care nu sunt implicați în educație sau muncă, cunoscuți sub denumirea de tineri NEET (Not in Education, Employment or Training). În categoria de vârstă 15-24 ani, 13,8% dintre tineri nu sunt angajați nici în educație, nici în muncă, iar în categoriile de vârstă 15-29 ani și 15-34 ani, aceste procente cresc la 23,1% și respectiv 27,6%, aratră datele Biroului Național de Statistică.

Femeile tinere au o pondere net superioară comparativ cu bărbații în toate cele trei grupe de vârstă analizate. În rândul femeilor cu vârsta între 15 și 34 de ani, 35,2% nu lucrează și nici nu urmează forme de educație, spre deosebire de bărbații din aceeași categorie de vârstă, unde procentul este de 19,3%.

În ceea ce privește ocuparea forțată de muncă, tinerii de 15-34 ani preferă locuri de muncă plătite, cu 82,5% lucrând ca salariați, în comparație cu 17,5% care aleg activități pe cont propriu sau non-salariale. Din totalul tinerilor angajați, 6,3% urmează concomitent și o formă de educație formală în cadrul sistemului național de învățământ.

Locurile de muncă informale sunt frecvente, cu 22,3% dintre tineri având astfel de locuri de muncă. Printre salariați, 7,5% lucrează fără un contract individual de muncă (muncă nedeclarată), cu o frecvență mai mare în rândul bărbaților tineri salariați (10,6%) comparativ cu femeile (4,3%).

De asemenea, 13,8% dintre tinerii angajați doresc să își schimbe locul de muncă, principalul motiv fiind un nivel nesatisfăcător al venitului.

Rata de ocupare în rândul tinerilor de 15-24 ani este de doar 18,7%, în timp ce la tinerii de 25-29 ani și 30-34 ani, aceasta se triplează, atingând 50,5% și respectiv 55,7%. Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât media pe total țară, care este de 43,1% pentru populația de 15 ani și peste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#barbati #femei #tineri #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.