Femeile tinere neangajate și neșcolarizate depășesc bărbații în statisticile sociale

13 Aug. 2024, 11:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Aug. 2024, 11:11 // Actual //  bani.md

Datele recente arată o disparitate semnificativă între sexe în rândul tinerilor care nu sunt implicați în educație sau muncă, cunoscuți sub denumirea de tineri NEET (Not in Education, Employment or Training). În categoria de vârstă 15-24 ani, 13,8% dintre tineri nu sunt angajați nici în educație, nici în muncă, iar în categoriile de vârstă 15-29 ani și 15-34 ani, aceste procente cresc la 23,1% și respectiv 27,6%, aratră datele Biroului Național de Statistică.

Femeile tinere au o pondere net superioară comparativ cu bărbații în toate cele trei grupe de vârstă analizate. În rândul femeilor cu vârsta între 15 și 34 de ani, 35,2% nu lucrează și nici nu urmează forme de educație, spre deosebire de bărbații din aceeași categorie de vârstă, unde procentul este de 19,3%.

În ceea ce privește ocuparea forțată de muncă, tinerii de 15-34 ani preferă locuri de muncă plătite, cu 82,5% lucrând ca salariați, în comparație cu 17,5% care aleg activități pe cont propriu sau non-salariale. Din totalul tinerilor angajați, 6,3% urmează concomitent și o formă de educație formală în cadrul sistemului național de învățământ.

Locurile de muncă informale sunt frecvente, cu 22,3% dintre tineri având astfel de locuri de muncă. Printre salariați, 7,5% lucrează fără un contract individual de muncă (muncă nedeclarată), cu o frecvență mai mare în rândul bărbaților tineri salariați (10,6%) comparativ cu femeile (4,3%).

De asemenea, 13,8% dintre tinerii angajați doresc să își schimbe locul de muncă, principalul motiv fiind un nivel nesatisfăcător al venitului.

Rata de ocupare în rândul tinerilor de 15-24 ani este de doar 18,7%, în timp ce la tinerii de 25-29 ani și 30-34 ani, aceasta se triplează, atingând 50,5% și respectiv 55,7%. Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât media pe total țară, care este de 43,1% pentru populația de 15 ani și peste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 15:44 // Actual //  Ursu Victor

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

 

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.