„Fermieri sau programatori?” Comisarul pentru Agricultură: Nu puneți toate ouăle într-un singur coș

02 Sept. 2025, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Sept. 2025, 11:50 // Actual //  Ursu Victor

Aflat într-o vizită la Chișinău, Christophe Hansen, comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, a declarat că Republica Moldova trebuie să-și diversifice economia și să restructureze sectorul agroalimentar pentru a evita dependența de un singur domeniu sau produs.

„Economia este interdependentă, nu poți să te bazezi doar pe un singur sector. La fel și în agricultură: dacă un producător cultivă doar cireșe și are un an prost, pierde tot. De aceea, fermierii combină cireșe, mere, prune și alte culturi. Acesta este modelul unei economii sănătoase – diversificarea”, a spus Hansen.

Oficialul european a subliniat că agricultura modernă are nevoie de venituri mai mari pentru fermieri, dar și de dezvoltarea sectorului de procesare, unde tehnologia joacă un rol crucial.

„Am văzut deja în sectorul fructelor utilaje care folosesc senzori și baze de date pentru a selecta calitatea merelor. Aceasta este agricultură de înaltă tehnologie și are nevoie de suport”, a explicat comisarul.

Potrivit acestuia, securitatea alimentară rămâne esențială pentru dezvoltarea generală a economiei. „Nu putem construi un continent cu stomacul gol. De aceea, trebuie să garantăm securitatea alimentară și suveranitatea alimentară. Dar acest lucru sprijină și alte sectoare – IT, producția de utilaje – care devin la fel de importante pentru viitor”, a adăugat Hansen.

Recent, președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian a declarat despre necesitatea orientării Moldovei spre produse și servicii cu valoare adăugată ridicată.

„Noi nu avem resurse naturale, dar avem resurse umane și trebuie să ne concentrăm pe produse mai profitabile. Este mai bine să exporți servicii IT decât, de exemplu, mere”, a afirmat Marian într-o emisiune la Exclusiv TV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.