„Nu există bani care cresc în copaci” – mesaj tranșant al Comisarului UE pentru fermierii moldoveni

02 Sept. 2025, 12:33
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
02 Sept. 2025, 12:33 // Uncategorized //  Ursu Victor

Aflat în vizită la Chișinău, Christophe Hansen, comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, a fost întrebat dacă Uniunea Europeană va sprijini financiar fermierii moldoveni afectați de secetă și alte calamități naturale. Oficialul a recunoscut că resursele disponibile în prezent sunt limitate, însă a subliniat că noul cadru financiar multianual al UE, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, va include mai multe fonduri pentru statele aflate în proces de aderare.

„Resursele pe care le avem acum sunt limitate, pentru că statele membre ar trebui să reîncarce bugetul, ceea ce nu este posibil. Totuși, vizităm astăzi proiecte precum reabilitarea infrastructurii de irigare, care este esențială. Infrastructura nu se face peste noapte, ci necesită stabilitate politică, timp și bani”, a declarat Hansen.

Comisarul european a subliniat că fermierii sunt „primele victime ale schimbărilor climatice”, dar a avertizat că simplele compensații pentru pierderi nu rezolvă problema. „Schimbările climatice sunt o realitate. Poți trata simptomul, dar nu rezolvi cauza. Este mai bine să investim în infrastructură, în sisteme moderne de irigare, în adaptarea la condițiile climatice, decât să plătim doar despăgubiri de moment. Apa este o resursă limitată, la fel ca banii, deci trebuie să decidem cu înțelepciune unde investim”, a spus Hansen.

Oficialul a precizat că, în viitor, accentul va fi pus pe investiții structurale, care să facă agricultura mai rezilientă și competitivă, nu doar pe intervenții punctuale. „Nu putem pune câte un plasture de fiecare dată când apare o rană. Trebuie să rezolvăm problema cuțitului – iar acel cuțit este schimbarea climatică și seceta”, a conchis Hansen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.