Fermierii mici, „uscați” de lipsa banilor. Vor primi subvenții

Comisia agricultură și industrie alimentară a aprobat în ședința din 1 decembrie raportul la proiectul de lege pentru modificarea legii privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

Potrivit autorilor proiectului, scopul acestuia este facilitarea accesului producătorilor agricoli mici și micro la obținerea subvențiilor, noțiunea de „producătorul agricol micro” fiind propusă pentru includerea în categoriile de beneficiari de subvenții. La aceștia se vor atribui deținătorii unui teren agricol arabil cu suprafața de până la 2 hectare.

Totodată – potrivit proiectului de lege – producător agricol mic va fi considerată persoana care deţine între 2 și 10 hectare de teren arabil, iar producător agricol mijlociu – cea care deţine de la 10 până la 75 de hectare cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă. Respectiv, statutul de producător agricol mare va fi atribuit deținătorilor de terenuri arabile cu suprafața ce va depăși 75 de hectare.

Suplimentar, proiectul stabilește că, subvenţiile acordate în condiţii generale din valoarea investiţiei eligibile se majorează la cererea producătorului agricol cu cel puţin:

10% – pentru investiţiile efectuate în sectorul zootehnic, cu excepția exploatațiilor specializate în producerea laptelui și pentru producătorii agricoli care au achiziţionat bunuri (active) de producţie autohtonă eligibile spre subvenţionare;

15% – pentru tinerii fermieri, femeile-fermieri şi migranţii reveniţi;

20% – pentru producătorii agricoli care se ocupă cu cultivarea culturilor ecologice sau cu creşterea ecologică a animalelor și pentru producătorii agricoli care desfăşoară activitate de producere a laptelui de vaci, oi și capre;

Între 10% –50% – pentru investiţiile efectuate de grupurile de producători și cooperativele de întreprinzător, pentru măsurile/submăsurile de sprijin financiar stabilite de organul central de specialitate.

Fermierii vor obține accesul la mijloacele de subvenționare disponibile în Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, care pentru anul curent au fost aprobate în volum de 1,1 mld. lei.

#subvenții #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Situația financiară a sectorului bancar din Republica Moldova continuă să fie una stabilă și performantă, arată datele prezentate de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru primul semestru al anului 2025.

Potrivit raportului, băncile au înregistrat creșteri ale activelor, fondurilor proprii, creditelor și depozitelor persoanelor fizice, confirmând soliditatea sistemului și respectarea deplină a cerințelor prudențiale.

La 30 iunie 2025, activele totale au constituit 175,8 miliarde lei, în creștere cu 3,2% față de începutul anului. Soldul brut al creditelor a ajuns la 93,9 miliarde lei, cu 16,2% mai mult, majorarea fiind susținută în special de creditele ipotecare (+21,3%), cele pentru comerț (+13,7%) și cele de consum (+15,1%). Ponderea creditelor neperformante s-a menținut la un nivel redus – 4,5%.

Depozitele totale au crescut cu 3,2%, până la 133,1 miliarde lei, pe fondul avansului depozitelor persoanelor fizice (+6,1%), care au ajuns să reprezinte peste 60% din total. Depozitele în lei au crescut, în timp ce cele în valută au scăzut ușor.

La capitolul prudențial, băncile au menținut indicatorii de lichiditate la niveluri confortabile: rata de acoperire a lichidității a constituit 228,6% (față de limita minimă de 100%), iar rata fondurilor proprii totale s-a ridicat la 25,6%, peste cerința minimă de 10%. Fondurile proprii totale au însumat 23,7 miliarde lei, cu 5,5% mai mult față de începutul anului.

În sector activau, la 31 iulie 2025, 10 bănci licențiate, după finalizarea fuziunii prin absorbție a BCR Chișinău de către Victoriabank. Licența BCR Chișinău a fost retrasă prin decizia Comitetului executiv al BNM din martie 2025.

BNM subliniază că aceste rezultate reflectă atât reziliența sistemului bancar, cât și progresul reformelor de armonizare legislativă cu standardele UE și cerințele Basel III, menite să consolideze modernizarea financiară și parcursul european al Republicii Moldova.