Fermierii mici, „uscați” de lipsa banilor. Vor primi subvenții

Comisia agricultură și industrie alimentară a aprobat în ședința din 1 decembrie raportul la proiectul de lege pentru modificarea legii privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

Potrivit autorilor proiectului, scopul acestuia este facilitarea accesului producătorilor agricoli mici și micro la obținerea subvențiilor, noțiunea de „producătorul agricol micro” fiind propusă pentru includerea în categoriile de beneficiari de subvenții. La aceștia se vor atribui deținătorii unui teren agricol arabil cu suprafața de până la 2 hectare.

Totodată – potrivit proiectului de lege – producător agricol mic va fi considerată persoana care deţine între 2 și 10 hectare de teren arabil, iar producător agricol mijlociu – cea care deţine de la 10 până la 75 de hectare cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă. Respectiv, statutul de producător agricol mare va fi atribuit deținătorilor de terenuri arabile cu suprafața ce va depăși 75 de hectare.

Suplimentar, proiectul stabilește că, subvenţiile acordate în condiţii generale din valoarea investiţiei eligibile se majorează la cererea producătorului agricol cu cel puţin:

10% – pentru investiţiile efectuate în sectorul zootehnic, cu excepția exploatațiilor specializate în producerea laptelui și pentru producătorii agricoli care au achiziţionat bunuri (active) de producţie autohtonă eligibile spre subvenţionare;

15% – pentru tinerii fermieri, femeile-fermieri şi migranţii reveniţi;

20% – pentru producătorii agricoli care se ocupă cu cultivarea culturilor ecologice sau cu creşterea ecologică a animalelor și pentru producătorii agricoli care desfăşoară activitate de producere a laptelui de vaci, oi și capre;

Între 10% –50% – pentru investiţiile efectuate de grupurile de producători și cooperativele de întreprinzător, pentru măsurile/submăsurile de sprijin financiar stabilite de organul central de specialitate.

Fermierii vor obține accesul la mijloacele de subvenționare disponibile în Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, care pentru anul curent au fost aprobate în volum de 1,1 mld. lei.

#subvenții #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.