Feteasca Regală – un soi autohton cu cea mai mare producţie la hectar

Soiul autohton de struguri Feteasca Regală a fost descoperit după anul 1920 în Transilvania, lângă Sighişoara și se presupune că este un hibrid între Feteasca Albă și Grasa de Cotnari. Este unul dintre cele mai căutate soiuri din ţara noastră, răspândit în toate zonele, dar cele mai mari plantaţii pot fi întâlnite la Cahul, Hânceşti şi Leova.

“Acest soi face parte din categoria soiurilor semi-aromate, la fel ca și soiul Chardonnay. Datorită producției sale ridicate, de 15-20 de tone la hectar, a fost un soi răspândit și foarte apreciat în perioada comunistă, pe când era solicitată producția masivă”, susţine Gheorghe Nicolaescu, conferenţiar universitar, Departamentul Horticultură, UTM.

Butucul de Fetească Regală este destul de rezistent la ger, dar sensibil la mucegai şi din acest motiv necesită o atenţie sporită, spune expertul nostru. Cu toate acestea, este un soi din care pot rezulta vinuri spumante de excepție.

“Despre struguri vreau să vă spun că este un fapt rar întâlnit la un soi de vin alb, dar conţin în pieliță o concentrație ridicată de tanin, un conservant natural provenit din pieliţe, struguri şi chiar lemnul butoaielor, pentru a prelungi viaţa activă a marilor vinuri roşii. Concentrația de zahăr în strugurii de Fetească Regală poate atinge peste 220 game per litru, adică 13% volum de alcool, în ani mai călduroși”, precizează Nicolaescu.

Sursa foto: Gheorghe Nicolaescu

Vinurile autohtone din soiul Feteaca Regală deschid un buchet floral din trandafir şi flori de camp, precum şi fructe de caise uscate sau migdale.

La un pahar de Feteasca Regală tânără putem asocial un piept de viţel, un păstrăv, o dorada la grătar, creveţi sau un calcan la cuptor. Merg bine şi sărmăluţele în frunză de viţă. Pe când la o Fetească Regală învechită în butoi de lemn, atunci e perfect puiul la cuptor cu legume, risotto clasic, limba de viţel, ratatouille clasic la cuptor şi aceleaşi sărmăluţe în foi de viţă.

Nu uitaţi, consumaţi vinul cu măsură şi responsabilitate, iar pentru a ne susţine producătorii autohtoni, alegeţi vinuri din soiuri locale, precum Feteasca Regală, Feteasca Albă, Feteasca Neagră şi Rara Neagră.

#vin #sarbatoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Plafonul pentru anumite operațiuni valutare care pot fi efectuate fără autorizarea Băncii Naționale a Moldovei va crește de la 10 000 la 100 000 de euro, iar din 1 ianuarie 2028 va ajunge la 250 000 de euro. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a Legii privind reglementarea valutară, care prevede liberalizarea treptată a operațiunilor valutare și simplificarea procedurilor pentru persoane și companii.

Modificările vor fi aplicate în două etape, înainte de liberalizarea deplină a operațiunilor valutare, prevăzută la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Astfel, pentru mai multe tipuri de tranzacții valutare, oamenii și companiile vor putea opera sume mai mari fără să solicite în prealabil autorizarea BNM.

Proiectul elimină și autorizarea pentru unele operațiuni financiare. Printre acestea se numără cumpărarea de către rezidenți a unor instrumente financiare străine, precum și anumite credite și împrumuturi acordate nerezidenților de societăți de investiții, organizații de creditare nebancară și societăți de asigurare și reasigurare.

Pentru moldovenii care pleacă să locuiască peste hotare, regulile vor fi mai simple. Persoanele fizice rezidente care emigrează vor putea deschide conturi în străinătate și transfera active atunci când își stabilesc domiciliul peste hotare sau pe perioada șederii în străinătate.

Din 1 octombrie 2027 va fi eliminat și regimul de notificare la BNM și de luare la evidență pentru anumite împrumuturi și credite externe primite de rezidenți. Măsura este prezentată în document ca o simplificare a procedurilor administrative pentru operațiunile financiare cu nerezidenții.

Schimbări sunt prevăzute și pentru aeroporturi și punctele internaționale de trecere a frontierei. Utilizarea valutei străine va fi permisă mai larg în unitățile comerciale din aeroporturi, la bordul aeronavelor și în zonele de trecere a frontierei.

Casele de schimb valutar vor putea, la rândul lor, să ofere servicii de plată și să distribuie sau să răscumpere monedă electronică, dacă sunt înregistrate ca agenți ai unor societăți de plată sau ai unor societăți emitente de monedă electronică licențiate.

În același timp, BNM își păstrează și își consolidează atribuțiile de control. Banca centrală va putea refuza autorizarea unei operațiuni valutare dacă aceasta prezintă riscuri legate de aplicarea sancțiunilor internaționale sau de încetarea relațiilor de corespondent bancar. Casele de schimb valutar vor trebui să prezinte BNM și informații privind situațiile financiare anuale.

#autorizarea BNM #operațiuni valutare