Feteasca Regală – un soi autohton cu cea mai mare producţie la hectar

Soiul autohton de struguri Feteasca Regală a fost descoperit după anul 1920 în Transilvania, lângă Sighişoara și se presupune că este un hibrid între Feteasca Albă și Grasa de Cotnari. Este unul dintre cele mai căutate soiuri din ţara noastră, răspândit în toate zonele, dar cele mai mari plantaţii pot fi întâlnite la Cahul, Hânceşti şi Leova.

“Acest soi face parte din categoria soiurilor semi-aromate, la fel ca și soiul Chardonnay. Datorită producției sale ridicate, de 15-20 de tone la hectar, a fost un soi răspândit și foarte apreciat în perioada comunistă, pe când era solicitată producția masivă”, susţine Gheorghe Nicolaescu, conferenţiar universitar, Departamentul Horticultură, UTM.

Butucul de Fetească Regală este destul de rezistent la ger, dar sensibil la mucegai şi din acest motiv necesită o atenţie sporită, spune expertul nostru. Cu toate acestea, este un soi din care pot rezulta vinuri spumante de excepție.

“Despre struguri vreau să vă spun că este un fapt rar întâlnit la un soi de vin alb, dar conţin în pieliță o concentrație ridicată de tanin, un conservant natural provenit din pieliţe, struguri şi chiar lemnul butoaielor, pentru a prelungi viaţa activă a marilor vinuri roşii. Concentrația de zahăr în strugurii de Fetească Regală poate atinge peste 220 game per litru, adică 13% volum de alcool, în ani mai călduroși”, precizează Nicolaescu.

Sursa foto: Gheorghe Nicolaescu

Vinurile autohtone din soiul Feteaca Regală deschid un buchet floral din trandafir şi flori de camp, precum şi fructe de caise uscate sau migdale.

La un pahar de Feteasca Regală tânără putem asocial un piept de viţel, un păstrăv, o dorada la grătar, creveţi sau un calcan la cuptor. Merg bine şi sărmăluţele în frunză de viţă. Pe când la o Fetească Regală învechită în butoi de lemn, atunci e perfect puiul la cuptor cu legume, risotto clasic, limba de viţel, ratatouille clasic la cuptor şi aceleaşi sărmăluţe în foi de viţă.

Nu uitaţi, consumaţi vinul cu măsură şi responsabilitate, iar pentru a ne susţine producătorii autohtoni, alegeţi vinuri din soiuri locale, precum Feteasca Regală, Feteasca Albă, Feteasca Neagră şi Rara Neagră.

#vin #sarbatoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.