Plahotniuc și Șor – mutare tactică la GMG. Schimbă publicitatea la altă Casă de vânzări

Piața media audiovizuală pare să rămână sub influența fugarilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Agențiile de publicitate din Republica Moldova au fost informate despre preluarea de către Sales Platform SRL a inventarului publicitar pentru șapte posturi de la Casa Media Corp SRL, scrie realitatea.md.

„Stimați parteneri, prin prezenta, confirmăm că Sales Platform SRL este reprezentantul nostru în ceea ce privește vânzarea inventarului publicitar al posturilor noastre TV Prime și Publika TV. Această colaborare este oficializată prin acordul nr. 02/01102023 din 1 octombrie 2023. Acordul precedent cu compania Casa Media Corp SRL a fost reziliat pe cale amiabilă din 30 septembrie 2023”, scrie într-o înștiințare semnată de directorul executiv al General Media Group (GMG), Viorel Moraru.

Astfel, până la data de 31 octombrie 2023, „vom asigura o perioadă de tranziție în care ne angajăm să onorăm toate obligațiile asumate de către compania noastră ca parte terță în baza contractului precedent. Vă încurajăm să vă adresați reprezentanților companiei Sales Platform SRL pentru detalii tehnice suplimentare”.

„Dorim să subliniem angajamentul nostru continuu față de colaborarea reciproc avantajoasă și suntem disponibili pentru a facilita o tranziție operațională fluentă, precum și pentru a gestiona și compensa eventualele inconveniențe”, mai scrie în acea scrisoare.

Scrisori cu conținut asemănător au fost semnate de administratorii posturilor: Canal 2 și Canal 3 (Adrian Panciuc); Canal 5 (Anton Bespalov); Real Radio (Elena Cudinova-Chilescu) și NG Production (Natalia Gordienco).

Un alt document, care are o oarecare semnătură și ștampila Sales Platform SRL, la fel, a informat că, începând cu 1 octombrie 2023, a propus spre achiziție inventarul publicitar pentru șapte posturi adiționale.

„Până la data de 31 octombrie 2023, având în vedere rezilierea contractului cu reprezentantul anterior al acestor posturi tv, suntem disponibili pentru resemnarea acordurilor (shop listurilor și anexelor) cu compania noastră, menționând în totalitate obligațiunile asumate de posturile tv ca parte terță a contractului precedent”.

Este descris algoritumul de acțiune și mai este menționat că „plățile pentru plasarea publicității începând cu data de 1 octombrie 2023 vor fi efectuate către conturile companiei Sales Platform SRL. Plățile în avans, efectuate către conturile altor companii, vor fi returnate și ulterior transferate către conturile companiei Sales Platform SRL, în baza acordurilor noi”.

Astfel, din portofoliul Casei Media Corp SRL lipsesc posturile: Publika TV, Prime, Canal 2, Canal 3, Canal 5, Real Radio și NG Production.

Amintim că anul acesta, de Ziua Libertății Presei marcate pe 3 mai, președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, a vorbit la o emisiune tv despre concurența neloială pe piața de publicitate și că instituția pe care o conduce a purces deja la anumite acțiuni. „Ne ocupăm de aceasta nu doar pentru că este condiția Uniunii Europene, dar pentru că am văzut și noi nevoie să obținem mai multe instrumente la Consiliul Audiovizualului, de exemplu, pe tot ceea ce ține de raportare, pe surse de finanțare a instituțiilor media. Înainte, era doar o abordare formală a posturilor de televiziune. Ne scriau acolo povești cu zmei sau nu scriau absolut nimic, sau scriau că este un secret comercial de unde sunt ei finanțați. Or, noi am schimbat chestia aceasta. S-a schimbat și legislația. Consiliul Audiovizualului are dreptul să respingă rapoartele, ceea ce nu prevedea Codul până în noiembrie anul trecut. Consiliul poate da sancțiuni dacă raportul este depus a doua oară fără să fie întocmit corect. (…) Trebuie să lucrăm și cu Consiliul Concurenței, pentru că piața audiovizuală are și o dimensiune economică. Această concentrare mediatică ține și de o concentrare economică. (…) Lucrăm cu Consiliul Concurenței. Lucrurile nu se văd la suprafață, dar dânșii fac o analiză a felului în care actuala companie de audiențe face măsurările. Noi lucrăm și cu alte instituții”, a declarat Liliana Vițu.

#gmg #Plahotniuc #TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.