Fiscul a pus tunurile grele pe business! Au dublat controalele operative

12 Iun. 2023, 08:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2023, 08:27 // Actual //  bani.md

Autoritățile, în frunte cu Serviciul Fiscal de Stat, fac eforturi din ce în ce mai agresive de a aduce bani la buget. Or, controlul de stat este un domeniu „sensibil” la acte de corupție. Aici mediul de afaceri interacționează cel mai mult cu instituțiile statului, ceea ce sporește intensificarea riscurilor de corupție.

Mediul de afaceri raportează periodic cazuri când organele de control intervin în activitatea de business în mod exagerat, neproporțional, abuziv, cu încălcări ale legislației sau folosindu-se de prevederile procedurale și componentele de infracțiuni existente. Comunitatea de afaceri percepe aceste intervenții ca estorcare de bani sau în anumite cazuri cu încercări de preluare a business-ului.

Or, fiscul și-a intensificat vizitele fiscale la oamenii de afaceri. Este vorba de 6370 de controale, cu 3191 mai mult în primul trimestru al anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, se arată într-un răspuns oferit pentru BANI.MD de către instituție. Numărul total al controalelor fiscale a fost de 3411, cu 896 mai mult. Or, măsurarea performanței organelor de control în baza numărului cât mai mare controale relevă că de fapt obiectivul final al aparatului de stat ar fi cultivarea încălcărilor și oportunităților de colectare de bani și nu cel de a obține un număr cât mai mare de persoane ce se conformează și respectă legea.

Pe categorii, prin metoda de verificare totală au fost făcute 266 de controale, cu 12 mai puțin în primul trimestru al anului curent față de trimestrul similar al anului 2022. Verificarea totală se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului asupra tuturor actelor şi operaţiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile şi de stingere a obligaţiilor fiscale în perioada de după ultimul control fiscal. Verificarea totală este una documentară şi, în acelaşi timp, faptică a modului în care contribuabilul execută legislaţia fiscală.

Prin metoda de verificare tematică (tematica controalelor fiind: restituirea taxei pe valoarea adăugată, rambursarea taxe pe valoarea adăugată, subvenționarea locurilor de muncă) au fost făcute 1316 de controale, cu 57 mai mult. Verificarea tematică, potrivit legislației fiscale, se aplică atât în cazul controlului fiscal cameral, cât şi al celui la faţa locului şi constă în controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaţie fiscală sau asupra executării unei alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, verificându-se documentele sau activitatea contribuabilului.

Prin metoda de verificare operativă, inspectorii fiscali au efectuat 1216 de verificări, cu 695 mai mult. Verificarea operativă se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului, observîndu-se procesele economice si financiare, actele şi operaţiunile aferente, pentru a constata autenticitatea lor, pentru a depista şi a preveni încălcarea legislaţiei fiscale. Verificarea operativă se face inopinat, prin verificare faptică şi/sau documentară. Dacă se constată vreo încălcare a legislaţiei fiscale, iar verificarea circumstanțelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor respective ale organului cu atribuţii de control fiscal pentru efectuarea unui control fiscal prin alte metode tehnice.

La alte tipuri de verificări, fiscul a indicat 616 de controale față de 460 în primul trimestru al anului 2022.

Totodată, în primele trei luni ale anului 2023, Serviciul Fiscal de Stat a instalat 24 de posturi fiscale, cu 12 mai puțin.

În concluzie, urmare a majorării controalelor fiscale, se creează impresia că organele de control au stabilite plafoane minime ale sumelor ce trebuie colectate din amenzi, în conformitate cu prognozele pentru buget pe anul în curs și în special cu prevederile din Legea bugetului de stat pentru anul în curs, care deja include suma veniturilor din amenzi și sancțiuni. Acestea impulsionează inspectorii să fie continuu în căutarea oportunităților de aplicare a amenzilor, astfel efortul în cadrul controlului de multe ori este țintit asupra găsirii încălcărilor, indiferent de gravitatea și importanța acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Iul. 2026, 14:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Iul. 2026, 14:46 // Actual //  Ursu Victor

Premierul desemnat, Vasile Tofan, a declarat în discursul susținut în Parlament că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 20 de miliarde de lei și avertizează că situația finanțelor publice nu mai permite amânarea reformelor economice și fiscale.

Potrivit lui Tofan, în ultimii cinci ani cheltuielile bugetare au crescut de la 49 la 92 de miliarde de lei, însă investițiile nu au ținut pasul cu această evoluție. El a explicat că majorarea cheltuielilor a fost determinată în mare parte de crizele succesive, care au impus dublarea costurilor pentru protecția socială.

„Statul a trebuit să ajute oamenii să ridice pensiile sau să achite ajutoare la contor, însă asta nu a adus creștere. Am împărțit din ce am adunat, dar nu am produs în plus”, a afirmat premierul desemnat.

Vasile Tofan a atras atenția și asupra dezechilibrelor din sistemul de pensii și asigurări sociale. Potrivit acestuia, bugetul asigurărilor sociale are un deficit de 3,6 miliarde de lei, la care se adaugă alte 15 miliarde de lei alocate prestațiilor sociale. El a avertizat că actualul raport de doar 1,1 angajați la un pensionar riscă să agraveze și mai mult presiunea asupra bugetului dacă nu vor fi adoptate măsuri structurale.

În acest context, premierul desemnat a anunțat că una dintre prioritățile viitorului Guvern va fi restabilirea disciplinei bugetare. Programul de guvernare prevede reducerea deficitului bugetar raportat la PIB cu cel puțin două puncte procentuale până în 2029 și majorarea încasărilor fiscale, fără a pune presiune suplimentară asupra contribuabililor care își achită corect obligațiile. În schimb, Executivul își propune să combată economia informală, salariile „în plic”, evaziunea fiscală și să revizuiască sistematic cheltuielile publice pentru eliminarea programelor ineficiente.

Tofan a subliniat că Republica Moldova nu poate susține pe termen lung majorarea salariilor, pensiilor și investițiilor publice doar prin redistribuirea acelorași resurse, insistând că economia trebuie să producă mai multă valoare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a țării.