Fiscul a pus tunurile pe agenții economici pe agenții economici care achită salariile în plic

Serviciul Fiscal de Stat s-a concentrat pe crearea condițiilor pentru conformarea voluntară a contribuabililor, cu accent pe combaterea muncii „la negru” și a plăților salariale „în plic”. Obiectivul principal al SFS este majorarea nivelului de respectare a legislației fiscale și reducerea acțiunilor de control la minimum.

În perioada ianuarie-septembrie 2024, SFS a realizat vizite fiscale la 6.717 agenți economici și a organizat 101 seminare pentru angajați și angajatori din sectoarele cu risc ridicat de neconformare. În urma acestor acțiuni, obligațiile fiscale aferente plăților salariale au crescut cu 306,3 milioane de lei, o creștere de 24% față de aceeași perioadă a anului precedent.

În special, la compartimentul impozitului pe venit din salarii, obligațiile fiscale au crescut cu 29,53%, iar contribuțiile de asigurări sociale și de asistență medicală au înregistrat creșteri de peste 22%.

Totodată, SFS a identificat și sancționat încălcări în 205 cazuri privind corectitudinea plăților salariale și a impozitelor aferente, calculând suplimentar 38,7 milioane de lei obligații fiscale, din care 17,3 milioane au fost deja achitate.

În total, încasările la bugetul de stat din impozitul pe venit din salarii au crescut cu 21,9%, la 5,9 miliarde lei, în timp ce încasările la bugetul asigurărilor sociale și de asistență medicală au crescut cu 16,9% și, respectiv, 16,2%.

SFS își continuă eforturile de educare și informare a contribuabililor pentru a stimula conformarea fiscală voluntară și pentru a asigura declararea corectă a veniturilor și impozitelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plic #Fisc #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au crescut după semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (DCFTA), însă structura exporturilor rămâne concentrată într-un număr limitat de produse, iar economia are încă dificultăți în a trece spre sectoare mai sofisticate. Concluziile apar într-o analiză publicată de Fondul Monetar Internațional în raportul „Selected Issues” dedicat Republicii Moldova.

Potrivit FMI, exporturile Moldovei au crescut cu aproximativ 52% după 2014, iar UE a devenit principalul motor al acestei evoluții. Ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a urcat de la 53% la 67% între 2014 și 2024, ceea ce reflectă o reorientare clară a comerțului către economia europeană.

„Creșterea exporturilor a fost susținută în principal de echipamente de transport, produse alimentare și materii prime, care au generat peste 70% din avansul total al exporturilor în ultimul deceniu. Totuși, în ultimii ani ritmul exporturilor a încetinit, în special din cauza perturbărilor logistice și comerciale generate de războiul din Ucraina”, se arată în documentul FMI.

Analiza FMI arată că structura exporturilor Moldovei se schimbă treptat. Dacă în trecut exporturile erau dominate de fructe, legume și produse textile, în prezent a crescut rolul mașinilor, echipamentelor electrice și componentelor industriale, semn al unei integrări mai profunde în lanțurile de producție europene.

Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza unei diversificări limitate. Indicatorii analizați de FMI arată că Moldova depinde în continuare de un număr relativ mic de produse și piețe de export, ceea ce o face mai expusă la șocuri externe, fluctuații de preț sau schimbări de cerere.

„Un alt element important este durata relațiilor comerciale. În medie, o relație de export între Moldova și un anumit partener durează aproximativ trei ani, ceea ce indică un nivel ridicat de volatilitate. Relațiile comerciale cu statele UE sunt însă mai stabile decât cele cu alte piețe, datorită cererii mai previzibile și alinierii standardelor comerciale”, mai sune FMI.

FMI constată și că nivelul calitativ al exporturilor moldovenești este încă sub media UE. Unele produse, în special din industria textilă și componentele auto, au reușit să intre în segmente cu valoare mai mare, însă majoritatea exporturilor rămân în zona produselor cu complexitate medie.

Analiza structurii economice arată că Moldova exportă în principal produse agricole și textile, care se află la periferia așa-numitului „spațiu al produselor”, unde se concentrează bunurile mai puțin sofisticate. Produsele cu valoare tehnologică ridicată, precum mașinile sau electronicele, sunt mai puțin reprezentate, ceea ce limitează posibilitățile de diversificare rapidă.

FMI estimează însă că aderarea la Uniunea Europeană ar putea impulsiona semnificativ exporturile Moldovei. Modelele econometrice indică o posibilă creștere de aproximativ 16% a exporturilor după aderare, cu efecte mai puternice în sectoare precum mașini, echipamente electrice și metalurgie, unde integrarea în lanțurile industriale europene este mai rapidă.

Pentru a valorifica aceste oportunități, FMI recomandă accelerarea reformelor structurale, investiții în infrastructura de transport și logistică, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru exportatori și dezvoltarea competențelor tehnice și industriale. De asemenea, atragerea investițiilor străine directe este considerată esențială pentru transferul de tehnologii și creșterea competitivității economiei.

Potrivit FMI, dacă aceste reforme vor continua, Moldova ar putea trece treptat de la o economie bazată pe exporturi agricole și manufacturi simple la una cu produse mai sofisticate și valoare adăugată mai mare, ceea ce ar face creșterea economică mai stabilă și mai rezistentă la șocuri externe.

#exporturi #FMI #Moldova