Fiscul a pus tunurile pe agenții economici pe agenții economici care achită salariile în plic

Serviciul Fiscal de Stat s-a concentrat pe crearea condițiilor pentru conformarea voluntară a contribuabililor, cu accent pe combaterea muncii „la negru” și a plăților salariale „în plic”. Obiectivul principal al SFS este majorarea nivelului de respectare a legislației fiscale și reducerea acțiunilor de control la minimum.

În perioada ianuarie-septembrie 2024, SFS a realizat vizite fiscale la 6.717 agenți economici și a organizat 101 seminare pentru angajați și angajatori din sectoarele cu risc ridicat de neconformare. În urma acestor acțiuni, obligațiile fiscale aferente plăților salariale au crescut cu 306,3 milioane de lei, o creștere de 24% față de aceeași perioadă a anului precedent.

În special, la compartimentul impozitului pe venit din salarii, obligațiile fiscale au crescut cu 29,53%, iar contribuțiile de asigurări sociale și de asistență medicală au înregistrat creșteri de peste 22%.

Totodată, SFS a identificat și sancționat încălcări în 205 cazuri privind corectitudinea plăților salariale și a impozitelor aferente, calculând suplimentar 38,7 milioane de lei obligații fiscale, din care 17,3 milioane au fost deja achitate.

În total, încasările la bugetul de stat din impozitul pe venit din salarii au crescut cu 21,9%, la 5,9 miliarde lei, în timp ce încasările la bugetul asigurărilor sociale și de asistență medicală au crescut cu 16,9% și, respectiv, 16,2%.

SFS își continuă eforturile de educare și informare a contribuabililor pentru a stimula conformarea fiscală voluntară și pentru a asigura declararea corectă a veniturilor și impozitelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plic #Fisc #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.