Fitilul războiului rămâne aprins. De ce nu s-au înțeles rușii cu americanii, la negocierile de la OSCE

Statele Unite au transmis, joi, 13 ianuarie, că nu vor accepta „şantajul” Moscovei şi nici cererea acesteia de menţinere a „sferelor de influenţă” ale Rusiei, după o reuniune cu Rusia în cadrul Organizaţiei pentru Securitate sau Cooperare în Europa (OSCE).

În replică, Rusia a avertizat că în lipsa unui „răspuns constructive” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană va acţiona pentru a-şi proteja securitatea naţională şi a asigura echilibrul strategic, consemnează agenţiile Reuters şi EFE, citat de ziare.com.

După întâlnirea bilaterală SUA-Rusia desfăşurată la Geneva pe 9-10 ianuarie, Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie şi încă o întâlnire cu Rusia în cadrul OSCE vineri, s-a ajuns într-un punct mort în încercările Moscovei de a convinge SUA să oprească orice nouă extindere a NATO, mai ales către Ucraina, şi să înceteze activităţile militare în statele flancului estic al Alianţei.

Ambasadorul SUA: „Respingem cu hotărâre șantajul”

„În timp ce ne pregătim pentru un dialog deschis despre cum să consolidăm securitatea în beneficiul tuturor, trebuie să respingem cu hotărâre şantajul şi să nu permitem niciodată să primeze agresiunile şi ameninţările”, a declarat după întâlnirea de la OSCE ambasadorul SUA pe lângă această organizaţie, Michael Carpenter.

Diplomatul american a cerut toleranţă zero faţă de „sferele de influenţă” sau limitarea libertăţii statelor de a-şi alege alianţele, făcând referire la solicitarea Rusiei ca NATO să nu se mai extindă către spaţiul fost sovietic.

Șeful diplomaților ruși: „Vom lua măsuri pentru a elimina amenințările la adresa securității noastre”

La rândul său, ambasadorul rus la OSCE, Alexander Lukaşevici, a declarat în timpul reuniunii de vineri că Rusia va acţiona pentru a-şi apăra securitatea naţională, în lipsa unui răspuns pozitiv al Occidentului la cererile ei privind arhitectura de securitate europeană.

„Dacă nu primim un răspuns constructiv la propunerile noastre într-un timp rezonabil şi comportamentul agresiv faţă de Rusia continuă, va trebui să luăm măsurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic şi a elimina ameninţările inacceptabile la adresa securităţii noastre”, a transmis pe Twitter misiunea Rusiei la OSCE.

În acest timp, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că responsabilii militari ruşi îi vor prezinta preşedintelui Vladimir Putin opţiunile în cazul unei înrăutăţiri a situaţiei legate de Ucraina, aproape de frontiera căreia Rusia are masaţi circa 100.000 de soldaţi, adăugând totuşi că trebuie să se dea o şansă diplomaţiei.

O nouă rundă de negocieri, considerată inutilă de Rusia

Riabkov, care a condus delegaţia rusă la negocierile cu SUA de la Geneva, a apreciat drept inutilă vreo nouă rundă de consultări în zilele următoare, dat fiind că Statele Unite au respins cererile Rusiei.

Secretarul general al OSCE, Helga Schmid, a atenţionat în acest context că „situaţia în regiune este periculoasă”.

„Este imperativ să găsim, pe cale diplomatică, un mijloc de a opri escalada şi de a începe să reconstruim încrederea, transparenţa şi cooperarea”, a completat ea, în timp ce ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a OSCE, crede că „riscul unui război în zona OSCE nu a fost niciodată la fel de mare în ultimii 30 de ani”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.