Fitosanitarii ruși au pus cizma pe grumazul fermierilor moldoveni. UE sare în ajutor

Uniunea Europeană continuă să sprijine eforturile Republicii Moldova de a crește exporturile de produse agricole pe piața UE. Toți producătorii moldoveni sunt bineveniți să-și exporte fructele în UE, indiferent de regiunea în care se află. Pe de altă parte, Federația Rusă aplică un embargo motivat politic, permițând importurile care provin doar dintr-o anumită regiune a țării.

„Uniunea Europeană întreprinde măsuri pentru a facilita importul produselor agricole moldovenești. La 18 iulie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul care prevede majorarea cotelor de export pentru șapte categorii de produse agricole. Prunele, strugurii, merele, roșiile, usturoiul, cireșele și sucul de struguri ar putea ajunge în cantități duble sau chiar mai mari în UE fără taxe vamale”, arată un comunicat de presă.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament în acest sens pentru a preveni consecințele crizei generate de agresiunea militară a Rusiei. Liberalizarea comerțului pentru cele șapte categorii de produse va fi valabilă pentru un an.

Uniunea Europeană va rămâne cel mai important partener economic al Republicii Moldova. În ultimii ani comerțul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a înregistrat o creștere considerabilă. Potrivit Biroului Național de Statistică, 61% din valoarea totală a exporturilor sunt direcționate către statele membre ale UE. Cea mai importantă destinație de export este România, căreia îi revin 43% din totalul livrărilor de mărfuri din Republica Moldova în UE. Aceasta este urmată de Germania, Italia și Polonia.

În data de 11 august, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a recepționat o scrisoare din partea autorităților din Federația Rusă, unde este comunicat că, începând cu data de 15 august curent, va fi interzis importul produselor vegetale din mai multe regiuni ale țării noastre, cu excepția raioanelor din stânga Nistrului a Republicii Moldova. Motivul acestei decizii ar fi neconformitatea stării fitosanitare a produselor vegetale autohtone și identificarea a 5 dăunători de carantină în loturile importate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#legume #fructe #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.