Fitosanitarii ruși au pus cizma pe grumazul fermierilor moldoveni. UE sare în ajutor

Uniunea Europeană continuă să sprijine eforturile Republicii Moldova de a crește exporturile de produse agricole pe piața UE. Toți producătorii moldoveni sunt bineveniți să-și exporte fructele în UE, indiferent de regiunea în care se află. Pe de altă parte, Federația Rusă aplică un embargo motivat politic, permițând importurile care provin doar dintr-o anumită regiune a țării.

„Uniunea Europeană întreprinde măsuri pentru a facilita importul produselor agricole moldovenești. La 18 iulie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul care prevede majorarea cotelor de export pentru șapte categorii de produse agricole. Prunele, strugurii, merele, roșiile, usturoiul, cireșele și sucul de struguri ar putea ajunge în cantități duble sau chiar mai mari în UE fără taxe vamale”, arată un comunicat de presă.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament în acest sens pentru a preveni consecințele crizei generate de agresiunea militară a Rusiei. Liberalizarea comerțului pentru cele șapte categorii de produse va fi valabilă pentru un an.

Uniunea Europeană va rămâne cel mai important partener economic al Republicii Moldova. În ultimii ani comerțul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a înregistrat o creștere considerabilă. Potrivit Biroului Național de Statistică, 61% din valoarea totală a exporturilor sunt direcționate către statele membre ale UE. Cea mai importantă destinație de export este România, căreia îi revin 43% din totalul livrărilor de mărfuri din Republica Moldova în UE. Aceasta este urmată de Germania, Italia și Polonia.

În data de 11 august, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a recepționat o scrisoare din partea autorităților din Federația Rusă, unde este comunicat că, începând cu data de 15 august curent, va fi interzis importul produselor vegetale din mai multe regiuni ale țării noastre, cu excepția raioanelor din stânga Nistrului a Republicii Moldova. Motivul acestei decizii ar fi neconformitatea stării fitosanitare a produselor vegetale autohtone și identificarea a 5 dăunători de carantină în loturile importate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#legume #fructe #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.