Fitosanitarii ruși au pus cizma pe grumazul fermierilor moldoveni. UE sare în ajutor

Uniunea Europeană continuă să sprijine eforturile Republicii Moldova de a crește exporturile de produse agricole pe piața UE. Toți producătorii moldoveni sunt bineveniți să-și exporte fructele în UE, indiferent de regiunea în care se află. Pe de altă parte, Federația Rusă aplică un embargo motivat politic, permițând importurile care provin doar dintr-o anumită regiune a țării.

„Uniunea Europeană întreprinde măsuri pentru a facilita importul produselor agricole moldovenești. La 18 iulie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul care prevede majorarea cotelor de export pentru șapte categorii de produse agricole. Prunele, strugurii, merele, roșiile, usturoiul, cireșele și sucul de struguri ar putea ajunge în cantități duble sau chiar mai mari în UE fără taxe vamale”, arată un comunicat de presă.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament în acest sens pentru a preveni consecințele crizei generate de agresiunea militară a Rusiei. Liberalizarea comerțului pentru cele șapte categorii de produse va fi valabilă pentru un an.

Uniunea Europeană va rămâne cel mai important partener economic al Republicii Moldova. În ultimii ani comerțul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a înregistrat o creștere considerabilă. Potrivit Biroului Național de Statistică, 61% din valoarea totală a exporturilor sunt direcționate către statele membre ale UE. Cea mai importantă destinație de export este România, căreia îi revin 43% din totalul livrărilor de mărfuri din Republica Moldova în UE. Aceasta este urmată de Germania, Italia și Polonia.

În data de 11 august, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a recepționat o scrisoare din partea autorităților din Federația Rusă, unde este comunicat că, începând cu data de 15 august curent, va fi interzis importul produselor vegetale din mai multe regiuni ale țării noastre, cu excepția raioanelor din stânga Nistrului a Republicii Moldova. Motivul acestei decizii ar fi neconformitatea stării fitosanitare a produselor vegetale autohtone și identificarea a 5 dăunători de carantină în loturile importate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#legume #fructe #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.