Fitosanitarii ruși au pus cizma pe grumazul fermierilor moldoveni. UE sare în ajutor

Uniunea Europeană continuă să sprijine eforturile Republicii Moldova de a crește exporturile de produse agricole pe piața UE. Toți producătorii moldoveni sunt bineveniți să-și exporte fructele în UE, indiferent de regiunea în care se află. Pe de altă parte, Federația Rusă aplică un embargo motivat politic, permițând importurile care provin doar dintr-o anumită regiune a țării.

„Uniunea Europeană întreprinde măsuri pentru a facilita importul produselor agricole moldovenești. La 18 iulie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul care prevede majorarea cotelor de export pentru șapte categorii de produse agricole. Prunele, strugurii, merele, roșiile, usturoiul, cireșele și sucul de struguri ar putea ajunge în cantități duble sau chiar mai mari în UE fără taxe vamale”, arată un comunicat de presă.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament în acest sens pentru a preveni consecințele crizei generate de agresiunea militară a Rusiei. Liberalizarea comerțului pentru cele șapte categorii de produse va fi valabilă pentru un an.

Uniunea Europeană va rămâne cel mai important partener economic al Republicii Moldova. În ultimii ani comerțul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a înregistrat o creștere considerabilă. Potrivit Biroului Național de Statistică, 61% din valoarea totală a exporturilor sunt direcționate către statele membre ale UE. Cea mai importantă destinație de export este România, căreia îi revin 43% din totalul livrărilor de mărfuri din Republica Moldova în UE. Aceasta este urmată de Germania, Italia și Polonia.

În data de 11 august, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a recepționat o scrisoare din partea autorităților din Federația Rusă, unde este comunicat că, începând cu data de 15 august curent, va fi interzis importul produselor vegetale din mai multe regiuni ale țării noastre, cu excepția raioanelor din stânga Nistrului a Republicii Moldova. Motivul acestei decizii ar fi neconformitatea stării fitosanitare a produselor vegetale autohtone și identificarea a 5 dăunători de carantină în loturile importate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#legume #fructe #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.