Fitosanitarii ruși, ironizați de Gavrilița: Fructele din Criuleni au insecte, iar cele de la Dubăsari

În debutul ședinței Guvernului, Natalia Gavrilița s-a arătat surprinsă de decizia autorității fitosanitare ruse care a interzis fructele și legumele din Republica Moldova.

„Am fost informați că au fost identificate brusc în legumele și fructele din R. Moldova insecte dăunătoare de către instituția abilitată din Rusia și și astfel sunt interzise importurile de fructe și legume din Republica Moldova. Cum e posibil ca fructele și legumele din raionul Criuleni să aibă insecte, iar cele din raionul Dubăsari să fie fără probleme?”, a ironizat astăzi Natalia Gavrilița.

Prim-ministrul i-a solicitat lui Radu Musteață, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, să explice situația.

„La momentul actual noi nu am primit oficial nota din partea colegilor autorității competente din Federația Rusă și de aceea nu mă pot expune în detalii asupra dăunătorilor și asupra regiunilor, care au fost stipulate doar în comunicatul Rosselhoznadzor. Noi așteptăm nota, urmează să o analizăm destul de atent pe fiecare notă și la sigur dacă va fi necesară de consolidat unele controale ANSA pe domeniul fitosanitar o vom face. Și vom informa promt colegii din Federația Rusă”, a declarat directorul general al ANSA, Radu Musteața.

Serrviciul fitosanitar rus a interzis importul de produse vegetale din mai multe regiuni ale Moldovei din cauza încălcării repetate a cerințelor de carantină.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gavrilita #legume #fructe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.