Floarea-soarelui aduce miliarde Moldovei, dar profitul mare pleacă peste hotare

Republica Moldova a înregistrat în sezonul agricol 2025–2026 cel mai mare volum de exporturi de floarea-soarelui din istoria sa, pe fondul scăderii producției din Turcia și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Concluziile apar într-o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei, în perioada august 2025 – aprilie 2026, Moldova a exportat aproape 764 de mii de tone de floarea-soarelui, cu 46% mai mult decât în sezonul precedent și de 1,7 ori mai mult comparativ cu sezonul 2023–2024. Valoarea totală a exporturilor a ajuns la 8,74 miliarde de lei.

Prețul mediu de export a crescut la 11,45 lei per kilogram, însă adevărata explozie a avut loc în ultimele luni ale sezonului. Dacă în august-septembrie 2025 prețurile erau de aproximativ 10–11 lei/kg, în mai 2026 acestea au urcat la 12,55 lei/kg, cel mai ridicat nivel al întregului sezon.

Economistul explică această evoluție prin reducerea stocurilor interne și creșterea cererii externe, alimentată inclusiv de conflictul din Iran și perturbările logistice din bazinul Mării Roșii. Potrivit analizei, problemele de aprovizionare cu ulei de palmier și alte oleaginoase au redirecționat cererea internațională către floarea-soarelui din regiunea Mării Negre.

Turcia a rămas principalul cumpărător al semințelor moldovenești, absorbind 57% din totalul exporturilor. România s-a clasat pe locul doi, cu 33% din livrări, iar statele Uniunii Europene au cumulat în total 42% din exporturile Moldovei.

Analiza scoate în evidență concentrarea pieței. Aproape jumătate din exporturile moldovenești de floarea-soarelui sunt controlate de doar trei companii comerciale, ceea ce le oferă o influență semnificativă asupra prețurilor interne.

Totodată, economistul atrage atenția că 82% din floarea-soarelui exportată de Republica Moldova pleacă din țară ca materie primă neprocesată. Astfel, cea mai mare parte a valorii adăugate este captată de industria de procesare din Turcia, România sau Bulgaria, și nu de economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondurile de pensii facultative ar putea funcționa după reguli noi, mai apropiate de standardele Uniunii Europene. În ședința din 12 mai 2026, Consiliul de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat un proiect de lege care modifică actuala legislație privind fondurile de pensii facultative și l-a transmis Ministerului Finanțelor pentru promovare.

Potrivit CNPF, schimbările urmăresc atât modernizarea sistemului, cât și o protecție mai bună pentru participanții la pensiile facultative. Proiectul de lege a fost elaborat pentru a armoniza cadrul național cu legislația europeană și include prevederi inspirate din directivele UE privind pensiile ocupaționale, egalitatea de tratament și protecția drepturilor de pensie în cazul angajaților care muncesc în alte state.

Printre modificările propuse se numără introducerea unor noțiuni noi specifice sistemului de pensii facultative, precum „fond de pensii personale”, „document cu informații-cheie pentru participanți” sau „potențial participant”. De asemenea, autoritățile vor să extindă categoriile de persoane care pot avea acces la astfel de fonduri.

Proiectul mai stabilește reguli mai clare privind plata pensiilor facultative și garantează păstrarea drepturilor la pensie inclusiv pentru persoanele care își schimbă locul de muncă într-un alt stat. Totodată, sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea egalității și nediscriminării participanților și beneficiarilor fondurilor de pensii.

CNPF propune și consolidarea supravegherii administratorilor fondurilor de pensii facultative, inclusiv prin extinderea competențelor de control și sancționare ale instituției.

Un alt obiectiv al proiectului ține de transparență și digitalizare. Autoritățile intenționează să adapteze sistemul la standardele europene de raportare și schimb de informații financiare, inclusiv prin integrarea viitoare în platformele europene de profil.

În prezent, în Republica Moldova activează un singur fond de pensii facultative – „ARAGONN”, a cărui creare a fost aprobată de CNPF la 20 februarie. Potrivit autorităților, apariția fondurilor de pensii facultative oferă o alternativă suplimentară la pensia de stat și marchează începutul unui nou sistem de economisire și investiții în țară, pe lângă actualul sistem public bazat pe solidaritatea între generații.

Directoarea societății de administrare a fondului, Elena Pui, a declarat anterior că pensiile facultative permit acumularea unor resurse proprii, care pot asigura venituri suplimentare după pensionare. Pentru a deveni participant, o persoană trebuie să semneze un contract individual cu administratorul fondului și să achite cel puțin o contribuție. Conform prospectului avizat de CNPF, contribuția minimă este de 300 de lei pe lună, însă participanții pot contribui cu sume mai mari, în funcție de posibilitățile financiare.