Fermierii, lăsați fără bani. Agricultura primește doar 6% din creditele acordate economiei

15 Mai 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Mai 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Accesul fermierilor la credite rămâne extrem de redus, în condițiile în care agricultura primește doar aproximativ 6% din totalul împrumuturilor acordate în economie, susține deputatul Serghei Ivanov, președinte al Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară.

Potrivit parlamentarului, din cele peste 100 de miliarde de lei acordate sub formă de credite în economie, doar o mică parte ajunge în agricultură, ceea ce reflectă o problemă structurală de subfinanțare a sectorului.

Ivanov afirmă că băncile consideră agricultura un domeniu cu risc ridicat, din cauza secetei, calamităților naturale, instabilității veniturilor și lipsei unor mecanisme eficiente de garantare a împrumuturilor.

„Moratoriul a fost o soluție bună pe moment, dar nu a venit la pachet cu un instrument financiar care să asigure continuitatea”, a declarat Serghei Ivanov la AgroTV Moldova.

Deputatul susține că actualele programe de creditare sunt accesibile în special fermierilor mari și celor considerați „bancabili”, în timp ce producătorii mici sau cei aflați în dificultate rămân practic excluși din sistemul financiar.

„Băncile preferă să acorde credite unui om de afaceri care astăzi cumpără o tonă de grâu și o vinde mâine, decât să finanțeze producătorul pe care îl consideră riscant”, a afirmat Ivanov.

Parlamentarul avertizează că problemele din agricultură pot avea efecte asupra întregii economii și critică abordarea autorităților față de falimentele din sector.

„Agricultura este acea rotiță din motorul economiei, care, odată oprită, blochează întregul sistem”, a declarat deputatul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!