Tiraspolul cere bani de la populație! Chișinăul spune că regimul separatist nu mai poate susține regiunea

15 Mai 2026, 13:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Mai 2026, 13:10 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că lansarea fondului „Vmeste” („Împreună”) de către administrația separatistă de la Tiraspol demonstrează problemele economice grave cu care se confruntă regiunea transnistreană.

Potrivit lui Radu Marian, crearea acestui fond reprezintă atât o dovadă a „administrării extrem de defectuoase” a regimului separatist, cât și o măsură de propagandă. Deputatul afirmă că autoritățile de la Tiraspol sunt tot mai puțin capabile să asigure servicii sociale de bază pentru populație.

„Toate aceste lucruri arată că ei sunt tot mai puțin capabili să ofere servicii sociale populației și arată necesitatea să accelerăm reintegrarea economică”, a declarat Radu Marian.

În acest context, oficialul a vorbit și despre fondul de convergență pentru regiunea transnistreană, prin care autoritățile constituționale să poată finanța mai multe măsuri sociale și economice destinate locuitorilor din stânga Nistrului. Potrivit lui, Guvernul urmează să stabilească prin hotărâre mecanismul de funcționare al acestui fond, inclusiv produsele pentru care vor fi aplicate TVA și accize, precum și modul în care vor fi distribuiți banii acumulați.

Fondul „Vmeste” a fost lansat pe 11 mai de administrația separatistă de la Tiraspol, pe fondul deficitului bugetar și al dificultăților financiare din regiune. Autoritățile separatiste au făcut apel către populație și companii să contribuie financiar pentru acoperirea unor cheltuieli sociale considerate prioritare.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al fondului, holdingul Sheriff este principalul contributor de până acum. Grupul controlat de omul de afaceri Victor Gușan domină economia regiunii separatiste, având influență în comerț, telecomunicații, combustibili, sistem bancar și media.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!