FMI a analizat economia Moldovei: Este sufocată de războiul Rusiei în Ucraina. Ajutor de 27 mil. USD

10 Aug. 2022, 21:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Aug. 2022, 21:29 // Actual //  bani.md

FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu autoritățile Republicii Moldova cu privire la finalizarea primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă.

Perspectivele economice ale Republicii Moldova sunt afectate în continuare de consecințele invaziei Federație Ruse în Ucraina, inclusiv de efectele cauzate de majorările prețurilor la produsele alimentare și resursele energetice, perturbările fluxurilor comerciale, afluxul de refugiați și scăderea încrederii populației.

Creșterea finanțării de către FMI și donatori joacă un rol-cheie în susținerea eforturilor autorităților de a face față acestor șocuri exogene, totodată acordând resurse suplimentare necesare pentru acoperirea cheltuielilor urgente de ordin social-economic.

Chișinău, Moldova: În perioada 20 iulie – 8 august, misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan a purtat discuții la Chișinău și la distanță, de la sediul central din Washington, cu autoritățile Republicii Moldova în contextul primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF). Domnul Atoyan a făcut următoarea declarație:

„FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu autoritățile Republicii Moldova cu privire la politicile necesare pentru finalizarea primei evaluări a programului. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către Consiliul de directori executivi al FMI în luna septembrie anul curent. După ședința Consiliului de directori executivi al FMI, Republica Moldova va putea accesa 20,65 milioane drepturi speciale de tragere (circa 27 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului se va ridica la circa 245 milioane dolari SUA.

Programul se implementează cu succes, în pofida șocurilor grave și intercorelate. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță, iar reformele în domeniul luptei cu corupția, promovării supremației legii, guvernanței bugetare și supravegherii sectorului financiar avansează rapid.

Autoritățile au numit în funcție procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție — acțiune importantă în contextul programului — în luna iunie, cu mult mai devreme decât s-a anticipat. Determinarea autorităților de a avansa pe calea implementării reformelor atât de necesare nu a fost știrbită de șocurile succesive, autoritățile reafirmându-și angajamentele asumate în cadrul programului, precum și fermitatea în implementarea lui.

Totuși, războiul din Ucraina continuă să afecteze semnificativ economia Republicii Moldova. Pentru anul 2022 se prognozează o stagnare a PIB-ului real. Impactul negativ al înrăutățirii perspectivelor economice globale, ruperii lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție este aprofundat de impactul secetei asupra producției agricole.

Creșterea inflației s-a accelerat rapid din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare, iar cursul de schimb s-a depreciat din cauza condițiilor extrem de complicate de pe piață. Indicatorii bugetari în prima jumătate a anului 2022 au rămas robuști în urma confluenței unor venituri bugetare mai mari și a granturilor, dar și datorită neexecutării pe deplin a cheltuielilor bugetare aprobate. Faptul că băncile sunt bine capitalizate, lichide și profitabile a permis parcurgerea crizei curente într-o manieră satisfăcătoare.

În ceea ce privește politica monetară, Banca Națională a Moldovei are o abordare bazată strict pe date si statistici și aceasta s-a dovedit a fi eficientă la ancorarea așteptărilor privind inflația. De la începutul anului curent, BNM a ajustat politica monetară pentru a tempera efectele secundare ale unui nivel mai mare al inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. În condițiile în care perspectivele inflației sunt afectate de deteriorarea mediului extern, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, care acționează ca un amortizor de șocuri, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Rectificarea bugetului pe anul 2022, coordonată cu FMI, urmează să prevadă un volum adecvat de alocări suplimentare necesare pentru a proteja categoriile vulnerabile ale populației de impactul creșterii prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare. Pe viitor, vor fi necesare eforturi comune pentru a soluționa problema persistentă a neexecutării pe deplin a cheltuielilor bugetare aprobate, ceea ce va eficientiza cheltuielile și va spori credibilitatea bugetului. Dată fiind probabilitatea destul de mare de materializare a riscurilor, este în continuare extrem de important de promovat politici adecvate care să fie susținute de partenerii externi prin acordarea de suport bugetar.

Perspectivele creșterii economice sunt periclitate în continuare de riscuri. Creșterea mai bruscă decât s-a anticipat a prețurilor la resursele energetice, perturbările în livrarea resurselor energetice, creșterea prețurilor la produsele alimentare pe piețele internaționale, creșterea costurilor de trai și distanța mică de la războiul din Ucraina ar putea duce la deteriorarea în continuare a situației economice și la scăderea încrederii, fapt care va impune necesitatea de luare a unor decizii dificile în materie de prioritizare a măsurilor de politici.

Implementarea cu fermitate a unui pachet de reforme cuprinzător și susținerea acordată în continuare de FMI și alți parteneri va contribui la ancorarea încrederii”.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.