FMI este pesimist. A redus prognoza de crește economică globală, dar a menținut-o pe cea a Moldovei

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică globală pentru 2021 la 5,9%, invocând „incertitudinea cu privire la cât de repede poate fi depășită pandemia de coronavirus de tip nou.”

În cea mai recentă ediția a raportului Perspectiva Economică Mondială, FMI a redus cu 0,1 puncte procentuale propria proiecție anterioară din iulie, în parte pentru că „economiile avansate” sunt afectate de întreruperea lanțurilor de furnizare, mai ales cu originea în Asia, în ultimele luni.

FMI și-a menținut prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2021 la 4,5%, dar a majorat prognoza pentru 2022, de la 4% la 5,2%

Experții FMI susțin că în 2026 se așteaptă ca economia Moldovei să fie în creștere cu 5%. Inflația medie anuală este estimată în Moldova, în 2021, la 3%, (prognoza anterioară este păstrată), în 2022 – 5,8% (în creștere cu 0,8 puncte procentuale). În același timp, inflația medie anuală în 2026 este estimată la 5%. La sfârșitul anului 2021 creșterea prețurilor va fi de 4,9%, iar la sfârșitul anului 2022 – 5,5%.

Deficitul de cont curent al Moldovei se va majora la 8,5% din PIB în 2021 de la 6,7% în 2020, în timp ce în 2022 se preconizează că acest indicator va crește în continuare la 9,6% din PIB, cu o scădere în 2026 la 7,6% din PIB.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#prognoza #PIB #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.