FMI este pesimist. A redus prognoza de crește economică globală, dar a menținut-o pe cea a Moldovei

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică globală pentru 2021 la 5,9%, invocând „incertitudinea cu privire la cât de repede poate fi depășită pandemia de coronavirus de tip nou.”

În cea mai recentă ediția a raportului Perspectiva Economică Mondială, FMI a redus cu 0,1 puncte procentuale propria proiecție anterioară din iulie, în parte pentru că „economiile avansate” sunt afectate de întreruperea lanțurilor de furnizare, mai ales cu originea în Asia, în ultimele luni.

FMI și-a menținut prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2021 la 4,5%, dar a majorat prognoza pentru 2022, de la 4% la 5,2%

Experții FMI susțin că în 2026 se așteaptă ca economia Moldovei să fie în creștere cu 5%. Inflația medie anuală este estimată în Moldova, în 2021, la 3%, (prognoza anterioară este păstrată), în 2022 – 5,8% (în creștere cu 0,8 puncte procentuale). În același timp, inflația medie anuală în 2026 este estimată la 5%. La sfârșitul anului 2021 creșterea prețurilor va fi de 4,9%, iar la sfârșitul anului 2022 – 5,5%.

Deficitul de cont curent al Moldovei se va majora la 8,5% din PIB în 2021 de la 6,7% în 2020, în timp ce în 2022 se preconizează că acest indicator va crește în continuare la 9,6% din PIB, cu o scădere în 2026 la 7,6% din PIB.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#prognoza #PIB #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Constanța își majorează capitalul social cu până la 281 625 500 de lei românești (aproximativ 55,2 milioane de euro), în contextul extinderii strategice și al planurilor de investiții pe termen lung. Convocarea acționarilor a fost anunțată de Fondul Proprietatea, care deține 20% din companie. Asta după ce BERD a anunțat că vinde Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova părții românești.

Potrivit informării transmise Bursei de Valori București, la 26 februarie, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor pentru 30/31 martie. Pe ordinea de zi figurează aprobarea majorării capitalului social prin aport în numerar, la valoarea nominală de 10 lei românești pe acțiune, prin emiterea unui număr maxim de 28 162 550 de acțiuni noi, nominative și dematerializate, fără primă de emisiune.

Documentele oficiale arată că operațiunea are ca obiect consolidarea bazei patrimoniale a companiei și asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementarea investițiilor aprobate la nivel corporativ, astfel încât societatea să își poată susține proiectele fără a afecta echilibrul financiar. Majorarea se va realiza cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor existenți, iar termenul de exercitare a acestuia va fi de minimum 30 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Capitalul social actual al CNAPM este de 323 311 340 lei românești (aproximativ 63,4 milioane de euro), deținut în proporție de 80% de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România și 20% de Fondul Proprietatea.

Portul Internațional Giurgiulești, principalul port al Republicii Moldova, gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Situat la gurile Dunării, în apropierea frontierelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime și dispune de un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

CNAPM a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 24 aprilie 2025, proces care a dus la acordul de vânzare semnat la finalul anului trecut și la aprobarea acționarilor din februarie 2026.