FMI este pesimist. A redus prognoza de crește economică globală, dar a menținut-o pe cea a Moldovei

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică globală pentru 2021 la 5,9%, invocând „incertitudinea cu privire la cât de repede poate fi depășită pandemia de coronavirus de tip nou.”

În cea mai recentă ediția a raportului Perspectiva Economică Mondială, FMI a redus cu 0,1 puncte procentuale propria proiecție anterioară din iulie, în parte pentru că „economiile avansate” sunt afectate de întreruperea lanțurilor de furnizare, mai ales cu originea în Asia, în ultimele luni.

FMI și-a menținut prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2021 la 4,5%, dar a majorat prognoza pentru 2022, de la 4% la 5,2%

Experții FMI susțin că în 2026 se așteaptă ca economia Moldovei să fie în creștere cu 5%. Inflația medie anuală este estimată în Moldova, în 2021, la 3%, (prognoza anterioară este păstrată), în 2022 – 5,8% (în creștere cu 0,8 puncte procentuale). În același timp, inflația medie anuală în 2026 este estimată la 5%. La sfârșitul anului 2021 creșterea prețurilor va fi de 4,9%, iar la sfârșitul anului 2022 – 5,5%.

Deficitul de cont curent al Moldovei se va majora la 8,5% din PIB în 2021 de la 6,7% în 2020, în timp ce în 2022 se preconizează că acest indicator va crește în continuare la 9,6% din PIB, cu o scădere în 2026 la 7,6% din PIB.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#prognoza #PIB #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.