FMI este pesimist. A redus prognoza de crește economică globală, dar a menținut-o pe cea a Moldovei

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică globală pentru 2021 la 5,9%, invocând „incertitudinea cu privire la cât de repede poate fi depășită pandemia de coronavirus de tip nou.”

În cea mai recentă ediția a raportului Perspectiva Economică Mondială, FMI a redus cu 0,1 puncte procentuale propria proiecție anterioară din iulie, în parte pentru că „economiile avansate” sunt afectate de întreruperea lanțurilor de furnizare, mai ales cu originea în Asia, în ultimele luni.

FMI și-a menținut prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2021 la 4,5%, dar a majorat prognoza pentru 2022, de la 4% la 5,2%

Experții FMI susțin că în 2026 se așteaptă ca economia Moldovei să fie în creștere cu 5%. Inflația medie anuală este estimată în Moldova, în 2021, la 3%, (prognoza anterioară este păstrată), în 2022 – 5,8% (în creștere cu 0,8 puncte procentuale). În același timp, inflația medie anuală în 2026 este estimată la 5%. La sfârșitul anului 2021 creșterea prețurilor va fi de 4,9%, iar la sfârșitul anului 2022 – 5,5%.

Deficitul de cont curent al Moldovei se va majora la 8,5% din PIB în 2021 de la 6,7% în 2020, în timp ce în 2022 se preconizează că acest indicator va crește în continuare la 9,6% din PIB, cu o scădere în 2026 la 7,6% din PIB.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#prognoza #PIB #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna ianuarie, Statele Unite au furnizat aproximativ 60% din gazul natural lichefiat (GNL) importat de Uniunea Europeană, confirmându-și poziția de principal furnizor de GNL al Europei. Evoluția are loc în contextul în care tot mai mulți oficiali europeni privesc cu îngrijorare creșterea dependenței energetice de SUA.

Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, furnizate agenției Reuters, ponderea de 60% este în creștere atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu ianuarie 2025, când SUA asigurau 53% din importurile de GNL ale UE.

Volumul de GNL livrat de SUA în ianuarie a ajuns la 5,36 milioane de tone metrice, al doilea cel mai ridicat nivel lunar înregistrat vreodată, depășit doar în octombrie 2025. Creșterea cererii de gaze, generată de vremea rece, a contribuit parțial la acest avans.

Totuși, Kpler anticipează că tendința se va menține, estimând că livrările americane vor reprezenta circa 65% din totalul importurilor de GNL ale Europei în acest an, față de aproximativ 56% în 2025.

După declanșarea conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană și-a intensificat achizițiile de gaze din SUA pentru a reduce dependența de resursele energetice rusești. În acest context, UE a convenit, în cadrul unui acord comercial cu Washingtonul, să cheltuiască până la 750 de miliarde de dolari pe energie americană.

Cu toate acestea, declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei, precum și amenințările recente cu introducerea unor tarife vamale, au amplificat îngrijorările unor guverne europene legate de riscul unei noi dependențe energetice.

În această săptămână, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat că Uniunea Europeană riscă „să înlocuiască o dependență cu alta”, pe măsură ce renunță la energia provenită din Rusia.