FMI este pesimist. A redus prognoza de crește economică globală, dar a menținut-o pe cea a Moldovei

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică globală pentru 2021 la 5,9%, invocând „incertitudinea cu privire la cât de repede poate fi depășită pandemia de coronavirus de tip nou.”

În cea mai recentă ediția a raportului Perspectiva Economică Mondială, FMI a redus cu 0,1 puncte procentuale propria proiecție anterioară din iulie, în parte pentru că „economiile avansate” sunt afectate de întreruperea lanțurilor de furnizare, mai ales cu originea în Asia, în ultimele luni.

FMI și-a menținut prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2021 la 4,5%, dar a majorat prognoza pentru 2022, de la 4% la 5,2%

Experții FMI susțin că în 2026 se așteaptă ca economia Moldovei să fie în creștere cu 5%. Inflația medie anuală este estimată în Moldova, în 2021, la 3%, (prognoza anterioară este păstrată), în 2022 – 5,8% (în creștere cu 0,8 puncte procentuale). În același timp, inflația medie anuală în 2026 este estimată la 5%. La sfârșitul anului 2021 creșterea prețurilor va fi de 4,9%, iar la sfârșitul anului 2022 – 5,5%.

Deficitul de cont curent al Moldovei se va majora la 8,5% din PIB în 2021 de la 6,7% în 2020, în timp ce în 2022 se preconizează că acest indicator va crește în continuare la 9,6% din PIB, cu o scădere în 2026 la 7,6% din PIB.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#prognoza #PIB #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mike Repole, antreprenorul american care a co-fondat și vândut giganții Glaceau și BodyArmor către Coca-Cola pentru o sumă totală de 9,7 miliarde de dolari, are un mesaj surprinzător pentru cei care visează să își lanseze propria afacere: mai bine să nu o facă.

Într-un interviu acordat canalului The School of Hard Knocks, Repole a descris antreprenoriatul ca pe un drum plin de incertitudini și riscuri. „Petrec mai mult timp încercând să conving oamenii să nu devină antreprenori. Primii cinci ani sunt anii de supraviețuire. În fiecare zi, poți da faliment”, a spus miliardarul, citat de Fortune.

În vârstă de 56 de ani și originar din Queens, Repole și-a construit averea în urma unor tranzacții spectaculoase. În 1999 a co-fondat Glaceau, producătorul Smartwater și Vitaminwater, companie vândută către Coca-Cola în 2007 pentru 4,1 miliarde de dolari. În 2011 a urmat BodyArmor, brand de băuturi energizante care a atras investiția lui Kobe Bryant și a fost cumpărat de Coca-Cola pentru 5,6 miliarde de dolari în 2021 – cea mai mare achiziție de brand din istoria gigantului.

Forbes estimează averea actuală a lui Repole la circa 1,6 miliarde de dolari. Între timp, el a condus și compania de gustări Pirate’s Booty, vândută în 2013 pentru 195 de milioane de dolari, după ce a crescut cu 300% sub conducerea sa.

Deși a cunoscut succese răsunătoare, Repole spune că realitatea este mult mai dură decât poveștile inspiraționale de pe rețelele sociale. „Au fost zile în care nu credeam că putem reuși”, a recunoscut acesta, adăugând că eșecul a fost o parte constantă a parcursului său.

Mesajul său vine pe fondul unei tendințe în rândul antreprenorilor de succes care aleg să vorbească deschis despre provocările și incertitudinile din spatele unor povești de miliarde. „Am început nebun. Oamenii nebuni schimbă lumea”, a spus Repole, acceptând că exact această doză de „nebunie” l-a ajutat să-și lase amprenta în industria globală a băuturilor.