FMI este pesimist. A redus prognoza de crește economică globală, dar a menținut-o pe cea a Moldovei

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică globală pentru 2021 la 5,9%, invocând „incertitudinea cu privire la cât de repede poate fi depășită pandemia de coronavirus de tip nou.”

În cea mai recentă ediția a raportului Perspectiva Economică Mondială, FMI a redus cu 0,1 puncte procentuale propria proiecție anterioară din iulie, în parte pentru că „economiile avansate” sunt afectate de întreruperea lanțurilor de furnizare, mai ales cu originea în Asia, în ultimele luni.

FMI și-a menținut prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2021 la 4,5%, dar a majorat prognoza pentru 2022, de la 4% la 5,2%

Experții FMI susțin că în 2026 se așteaptă ca economia Moldovei să fie în creștere cu 5%. Inflația medie anuală este estimată în Moldova, în 2021, la 3%, (prognoza anterioară este păstrată), în 2022 – 5,8% (în creștere cu 0,8 puncte procentuale). În același timp, inflația medie anuală în 2026 este estimată la 5%. La sfârșitul anului 2021 creșterea prețurilor va fi de 4,9%, iar la sfârșitul anului 2022 – 5,5%.

Deficitul de cont curent al Moldovei se va majora la 8,5% din PIB în 2021 de la 6,7% în 2020, în timp ce în 2022 se preconizează că acest indicator va crește în continuare la 9,6% din PIB, cu o scădere în 2026 la 7,6% din PIB.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#prognoza #PIB #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.