FMI este pesimist. A redus prognoza de crește economică globală, dar a menținut-o pe cea a Moldovei

14 Oct. 2021, 07:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Oct. 2021, 07:23 // Actual //  bani.md

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică globală pentru 2021 la 5,9%, invocând „incertitudinea cu privire la cât de repede poate fi depășită pandemia de coronavirus de tip nou.”

În cea mai recentă ediția a raportului Perspectiva Economică Mondială, FMI a redus cu 0,1 puncte procentuale propria proiecție anterioară din iulie, în parte pentru că „economiile avansate” sunt afectate de întreruperea lanțurilor de furnizare, mai ales cu originea în Asia, în ultimele luni.

FMI și-a menținut prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2021 la 4,5%, dar a majorat prognoza pentru 2022, de la 4% la 5,2%

Experții FMI susțin că în 2026 se așteaptă ca economia Moldovei să fie în creștere cu 5%. Inflația medie anuală este estimată în Moldova, în 2021, la  3%, (prognoza anterioară este păstrată), în 2022 – 5,8% (în creștere cu 0,8 puncte procentuale). În același timp, inflația medie anuală în 2026 este estimată la 5%. La sfârșitul anului 2021 creșterea prețurilor va fi de 4,9%, iar la sfârșitul anului 2022 – 5,5%.

Deficitul de cont curent al Moldovei se va majora la 8,5% din PIB în 2021 de la 6,7% în 2020, în timp ce în 2022 se preconizează că acest indicator va crește în continuare la 9,6% din PIB, cu o scădere în 2026 la 7,6% din PIB.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

Realitatea Live

05 Dec. 2025, 13:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Semionov Arina
05 Dec. 2025, 13:06 // Actual //  Semionov Arina

În Republica Moldova, consumul de droguri, alcool și tutun crește îngrijorător, iar cel mai afectat grup sunt minorii și adolescenții. Specialiștii avertizează că fenomenul se extinde rapid și devine tot mai complex, din cauza apariției substanțelor noi, dar și a lipsei unei strategii naționale de prevenire. Subiectul a fost discutat în cadrul mesei rotunde „Abordare modernă a adicțiilor”, organizată la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Potrivit specialiștilor, numărul consumatorilor de droguri crește, mai ales în rândul minorilor și adolescenților. Tinerii experimentează droguri ilegale, dar și produse precum alcoolul, tutunul și țigaretele electronice, transmite Realitatea.md

„Încercăm să vedem gravitatea problemei în drogurile ilegale sau în consumatorii de droguri Dar societatea sau realitatea ne demonstrează că tutunul, consumul de alcool în exces și tot felul de alte adicții comportamentale chinuie familii, fac probleme foarte mari celor din jur. Iar nemijlocit consumatorilor – probleme de sănătate mentală, spune Maria Vîrlan, decanul Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială.”

Experții afirmă însă că problema este mult mai complexă, pentru că nu vorbim doar despre trafic de substanțe interzise.

În același timp, președintele Comisiei Parlamentare „Comisia drepturile omului și relații interetnice”, Grigore Novac, a afirmat că „Avem breșe enorme pe segmentele de frontieră, ori aceste droguri, anume pe segmentele de frontieră nimeresc în Republica Moldova. .Între 5-7 % din totalul drogurilor care sunt pe piața neagră a Republicii Moldova sunt produse aici în țară. Anume sub influența sintetice.”

„Avem peste 12 mii de persoane care sunt la evidență, avem o creștere a anumitor substanțe, atât clasice care sunt bine cunoscute, cât și a unor substanțe noi. Acest lucru reprezintă un risc deosebit pentru populație.” Confirmă Igor Năstas, conferențiar universitar în cadrul Catedrei de sănptate mintală, psihologie medicală și psihoterapie în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova

În sistemul medical din Moldova există terapia de substituție pentru dependențele de opiacee, o intervenție modernă care presupune administrarea zilnică, controlată, a unor medicamente. Această terapie ajută persoanele dependente să-și stabilizeze viața, să reducă riscurile medicale și să evite recidivele.

Iurie Bucinschi, director al Instituției Medico-Sanitare Publice „Dispensarul Republican de Narcologie”, a declarat că „Terapia substitutivă la noi este efectuată prin două preparate – metadonă și morfină. Medicii consultă pacienții și decid care preparat este necesar și doza acestuia, pe care pacientul o primește zilnic.”

O problemă gravă rămâne consumul de tutun și nicotină în rândul minorilor. Astfel, experții afirmă că una dintre soluții ar fi protejarea eficientă a  instituțiilor de învățământ. Limitarea accesului la aceste produse în apropierea școlilor este esențială pentru a preveni consumul la vârste fragede.

Ion Șalaru, șeful direcției prevenire și control BNT în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, transmite că „Astăzi, dintre adolescenți, dacă vorbim de 13-15 ani, în proporție de 15% au consumat alcool și în proporție de aproape 22% au consumat produse din tutun și produse conexe, mă refer la țigări și țigarete electronice. Deci riscul astăzi este răspândirea țigaretelor electronice în școli și acest lucru trebuie de combătut.”

Lipsa unei strategii naționale face ca prevenirea să fie fragmentară. Mai mult, instituțiile acționează haotic și eficiența măsurilor este redusă, spun specialiștii.

„Spre regret, noi nu avem în Republica Moldova astăzi o strategie, un plan de acțiuni, un program de măsuri pentru a preveni consumul de droguri și alte tipuri de adicții”, a adăugat Maria Vîrlan, decanul Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială.

Și secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Bejan confirmă că „Prevenirea care, în general cu referire la adicții, dar și cu referire la droguri, necesită o altă perspectivă bazată deja pe o abordare comportamentală și pe o abordare nemijlocită de ceea ce se întâmplă cu generația tânără.”

Specialiștii consideră că prevenirea este cea mai eficientă investiție în sănătatea publică: costă mai puțin decât tratamentul și poate opri dependențele înainte să apară. Totuși, fără un program național unitar, acțiunile de prevenire rămân fragmentare, iar tinerii sunt expuși riscurilor. O strategie coerentă ar permite instituțiilor să acționeze coordonat și să identifice rapid zonele de risc.

În cadrul evenimentului președintele Centrului Internațional de Prevenire a Comportamentului de Dependență, spune că „Problema adicțiilor în Republica Moldova poate fi soluționată numai integrat. Fără restricții, fără sancțiuni dure, avem nevoie de politici bazate pe educație, pe informare. Avem nevoie de proiecte de informare și prevenire antidrog, atât pentru copii de vârsta preșcolară și școlară, cât și pentru restul populației.”

La eveniment au participat peste 50 de experți – medici, psihologi și reprezentanți ai autorităților, care au analizat prevenirea și tratamentul adicțiilor în rândul tinerilor. Aceștia au votat și o rezoluție menită care își propune să sprijine specialiștii din domeniu, să consolideze cooperarea interinstituțională și să extindă programele de prevenție în școli și comunități. Documentul va sta la baza elaborării noii strategii naționale antidrog, aliniată recomandărilor științifice.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII