Revizorii FMI încep discuțiile cu autoritățile de la Chișinău

Echipa de experți a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan va începe discuțiile cu autoritățile Republicii Moldova la 27 septembrie 2021.

Misiunea FMI va purta discuții în cadrul consultărilor pentru anul 2021 prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI[1], precum și pe marginea solicitării autorităților vis-à-vis de un nou program, axat pe un set de politici care să pună bazele restabilirii după pandemia de COVID-19 și promovării reformelor ce țin de buna guvernanță și a reformelor instituționale.

Din anul 2020 Moldova a primit acces la finanțarea în cadrul Instrumentului rapid de finanțare (RFI), disponibil tuturor statelor membre ale FMI, și Mecanismului de creditare rapidă (RCF), disponibil doar statelor cu venituri mici eligible la finanțarea concesională. La 17 aprilie 2020 Moldova a primit un împrumut RCF/RFI în sumă de 172,5 milioane DST, acordat integral intr-o singură tranșă (asistență de urgență pentru lupta cu pandemia).

În august 2021 Moldova a beneficiat de o nouă alocare de DST în sumă de 165,3 milioane DST (alocarea de DST vine cu titlu gratuit. Alocarea DST-urilor nu necesită contribuții din bugetele statelor donatoare. DST-urile reprezintă un activ de rezervă, nu un ajutor extern. Și cel mai important: alocarea de DST nu majorează povara datoriei publice a țării).

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 318,1 milioane DST (cca 453 milioane dolari SUA) la finele lunii august 2021

Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992

#finanțare #program #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.