Revizorii FMI încep discuțiile cu autoritățile de la Chișinău

Echipa de experți a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan va începe discuțiile cu autoritățile Republicii Moldova la 27 septembrie 2021.

Misiunea FMI va purta discuții în cadrul consultărilor pentru anul 2021 prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI[1], precum și pe marginea solicitării autorităților vis-à-vis de un nou program, axat pe un set de politici care să pună bazele restabilirii după pandemia de COVID-19 și promovării reformelor ce țin de buna guvernanță și a reformelor instituționale.

Din anul 2020 Moldova a primit acces la finanțarea în cadrul Instrumentului rapid de finanțare (RFI), disponibil tuturor statelor membre ale FMI, și Mecanismului de creditare rapidă (RCF), disponibil doar statelor cu venituri mici eligible la finanțarea concesională. La 17 aprilie 2020 Moldova a primit un împrumut RCF/RFI în sumă de 172,5 milioane DST, acordat integral intr-o singură tranșă (asistență de urgență pentru lupta cu pandemia).

În august 2021 Moldova a beneficiat de o nouă alocare de DST în sumă de 165,3 milioane DST (alocarea de DST vine cu titlu gratuit. Alocarea DST-urilor nu necesită contribuții din bugetele statelor donatoare. DST-urile reprezintă un activ de rezervă, nu un ajutor extern. Și cel mai important: alocarea de DST nu majorează povara datoriei publice a țării).

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 318,1 milioane DST (cca 453 milioane dolari SUA) la finele lunii august 2021

Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992

#finanțare #program #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.