Revizorii FMI încep discuțiile cu autoritățile de la Chișinău

Echipa de experți a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan va începe discuțiile cu autoritățile Republicii Moldova la 27 septembrie 2021.

Misiunea FMI va purta discuții în cadrul consultărilor pentru anul 2021 prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI[1], precum și pe marginea solicitării autorităților vis-à-vis de un nou program, axat pe un set de politici care să pună bazele restabilirii după pandemia de COVID-19 și promovării reformelor ce țin de buna guvernanță și a reformelor instituționale.

Din anul 2020 Moldova a primit acces la finanțarea în cadrul Instrumentului rapid de finanțare (RFI), disponibil tuturor statelor membre ale FMI, și Mecanismului de creditare rapidă (RCF), disponibil doar statelor cu venituri mici eligible la finanțarea concesională. La 17 aprilie 2020 Moldova a primit un împrumut RCF/RFI în sumă de 172,5 milioane DST, acordat integral intr-o singură tranșă (asistență de urgență pentru lupta cu pandemia).

În august 2021 Moldova a beneficiat de o nouă alocare de DST în sumă de 165,3 milioane DST (alocarea de DST vine cu titlu gratuit. Alocarea DST-urilor nu necesită contribuții din bugetele statelor donatoare. DST-urile reprezintă un activ de rezervă, nu un ajutor extern. Și cel mai important: alocarea de DST nu majorează povara datoriei publice a țării).

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 318,1 milioane DST (cca 453 milioane dolari SUA) la finele lunii august 2021

Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992

#finanțare #program #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.