Forumul bogaților de la Davos, în scandal: O fostă angajată a dat în judecată organizaţia pentru discriminare rasială

09 Iul. 2024, 21:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
09 Iul. 2024, 21:59 // Bani și Afaceri //  bani.md

O fostă angajată a Forumului Economic Mondial a dat în judecată organizaţia elveţiană non-profit, care organizează în fiecare an celebra conferinţa de la Davos, şi pe preşedintele său, Klaus Schwab, pentru discriminare, scrie Financial Times.

Topaz Smith, o fostă angajată şi femeie de culoare, a susţinut că, în timpul celor aproape doi ani petrecuţi la forum, i s-au refuzat oportunităţi profesionale din cauza rasei şi a sexului său.

Forumul este acuzat în cadrul unui proces intentat luni la New York  de „o abordare nechibzuită a legilor anti-discriminare, promovând o atmosferă ostilă femeilor şi angajaţilor de culoare”.

Smith a susţinut că un manager i-a spus să se gândească la şeful ei, ca la „stăpânul” ei.

Topaz Smith a mai declarat că oportunităţile de a se adresa publicului la conferinţa de la Davos erau rezervate de obicei angajaţilor albi.

Smith a susţinut că a fost concediată în februarie ca represalii pentru că a rămas însărcinată, susţinând că forumul a înlocuit-o în timpul concediului de maternitate cu o „angajată albă, care nu era gravidă”.

„Forumul şi dl Schwab ar trebui să înţeleagă că o astfel de discriminare este în mod categoric ilegală în Statele Unite” a declarat Valdi Licul avocatul lui Topaz Smith.

Nu este prima dată când Forumul Economic Mondial este acuzat de astfel de practici.

Klaus Schwab, care a fondat forumul, a declarat în mai că se va retrage din funcţia de preşedinte executiv al organizaţiei şi va prelua un nou mandat de preşedinte al consiliului de administraţie al WEF.

Luna trecută, un articol din The Wall Street Journal detalia numeroase acuzaţii de hărţuire şi discriminare a angajaţilor şi susţinea că Schwab ar fi făcut avansuri sexuale sau comentarii nepotrivite unor angajate ale forumului.

Articolul sublinia că tinerele angajate ale forumului erau adesea subiectul unor avansuri nedorite la conferinţa de la Davos şi că organizaţia non-profit nu a făcut mare lucru pentru a controla acest gen de comportament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!