Guvernul va alinia politica de accizare la cele mai bune practici ale UE

09 Iul. 2024, 13:41
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
09 Iul. 2024, 13:41 // Slider //  bani.md

Guvernul a aprobat ieri în ședință proiectul politicii fiscale pentru anul 2025. Documentul prevede o majorare cu 15% a accizelor la cartușe și rezervoare pentru țigările electronice, inclusiv pentru țigările electronice de unică folosință și flacoane pentru reumplere. Propunerea urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene.

Politica fiscală prevede creșterea accizei pentru cartușe și rezervoare pentru țigarete electronice, inclusiv țigarete electronice de unică folosință și flacoane de reumplere care conțin nicotină destinate cartușelor și țigaretelor electronice cu 15% și va constitui 3094,50 lei în 2025 pentru un litru de lichid, iar în 2026 – 3558,68 lei per litru.

În Republica Moldova, acciza la țigările electronice este considerabil sub media europeană. În prezent, în țara noastră, acciza pentru 1 litru de lichid pentru țigări electronice este 122 euro, în Polonia – 127 euro per litru, România –  144 euro per litru, Estonia – 200 euro per litru, iar în Slovenia – 210 euro per litru. Astfel, propunerea Ministerului Finanțelor urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene.

Totodată, a fost aliniată acciza la rezervele din tutun, rezerve din tutun reconstituit sau rezerve din înlocuitori de tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului. Astfel, aceasta va constitui 1384,55 lei per 1000 unități în 2025 și 1453,78 lei în 2026.

În prezent, produsele din tutun încălzit sunt taxate mai mult decât în 80% dintre statele membre ale UE și mai mult decât în toate celelalte țări candidate pentru aderare la UE.

De exemplu, în Polonia, acciza la produsele de tutun încălzit este 117 euro per kilogram, în Moldova fiind de 200 euro per kilogram convertit din 1000 bucăți. În România, acciza este 167 euro per kg, iar această abordare este urmată și de alte state europene. De exemplu, în Estonia, acciza pentru produsele de tutun încălzit este 107 euro per kg, iar în Slovenia – 110 euro per kg.

În statele UE, acciza aplicabilă produselor din tutun încălzit diferă substanțial de acciza aplicată țigărilor convenționale și este, în medie, cu 64% mai mică decât aceasta.

Totodată, rămâne o discrepanță în modul de aplicare a accizei. În Moldova, acciza pentru rezervele de tutun încălzit este aplicată per 1000 unități, în timp ce la nivelul statelor membre UE, s-a ajuns la o abordare unitară în ceea ce privește faptul că aceste produse sunt impozitate în funcție de greutate (pentru produsele din tutun încălzit) sau de volum (pentru produsele electronice ce conțin o soluție pe bază de nicotină). Această decizie se argumentează prin faptul că, atât țigările electronice, cât și produsele din tutun încălzit, pot avea diferite dimensiuni, o cantitate diferită de soluție nicotinică/tutun, greutate diferită.

Conform angajamentelor prevăzute în Acordul de Asociere RM-UE, Republica Moldova urmează să își alinieze cotele accizelor la produsele din tutun reglementate de Directiva Consiliului 2011/64/UE privind structura și cotele accizelor aplicate tutunului și produsele conexe.

19 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 09:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.