Fostul premier Chicu dezvăluie de unde vine valiza cu bani la partidul pe care-l conduce

Activitatea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei este asigurată din banii alocați din bugetul de stat, din cotizațiile de membru și din donații. Alte surse de finanțare nu există. O spune liderul PCDM, Ion Chicu. Potivit ex-premierului dezvoltarea structurilor teritoriale nu necesită fonduri, iar spre deosebire de alte formațiuni, membrii PDCM nu primesc plicuri cu bani pentru activitatea partinică, scrie REALITATEA.MD.

„La noi nu-i sistemul cu funcționari partinici care așteaptă în fiecare lună plicul ca să fie finanțați. Cheltuielile sunt minime. Avem un oficiu în centrul Chișinăului și atât. Alte cheltuieli nu avem. Nu avem niciun sediu în afară de Chișinău. În raioane este important să creăm întâi organizațiile, să vedem că ele sunt funcționale, ulterior dacă funcționează structura, atunci ne vom gândi la oficiu și alte cheltuieli. Niciun leu nu cheltuim acum pentru structurile din teritoriu. Înțeleg geneza întrebării, pentru că la noi așa e obișnuit că valiza cu dolari vine de la Moscova sau București și partidele au bani. La noi nu e așa. Nu ne descurcăm doar din banii alocați din bugetul de stat, plătim cotizații, colegii fac donații”, a spus președintele PDCM, Ion Chicu, în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit deciziei Comisiei Electorale Centrale, în anul 2023 pentru Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei din bugetul de stat a fost alocată suma de 64.646 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chicu #partid #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.