Fostul premier Chicu dezvăluie de unde vine valiza cu bani la partidul pe care-l conduce

Activitatea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei este asigurată din banii alocați din bugetul de stat, din cotizațiile de membru și din donații. Alte surse de finanțare nu există. O spune liderul PCDM, Ion Chicu. Potivit ex-premierului dezvoltarea structurilor teritoriale nu necesită fonduri, iar spre deosebire de alte formațiuni, membrii PDCM nu primesc plicuri cu bani pentru activitatea partinică, scrie REALITATEA.MD.

„La noi nu-i sistemul cu funcționari partinici care așteaptă în fiecare lună plicul ca să fie finanțați. Cheltuielile sunt minime. Avem un oficiu în centrul Chișinăului și atât. Alte cheltuieli nu avem. Nu avem niciun sediu în afară de Chișinău. În raioane este important să creăm întâi organizațiile, să vedem că ele sunt funcționale, ulterior dacă funcționează structura, atunci ne vom gândi la oficiu și alte cheltuieli. Niciun leu nu cheltuim acum pentru structurile din teritoriu. Înțeleg geneza întrebării, pentru că la noi așa e obișnuit că valiza cu dolari vine de la Moscova sau București și partidele au bani. La noi nu e așa. Nu ne descurcăm doar din banii alocați din bugetul de stat, plătim cotizații, colegii fac donații”, a spus președintele PDCM, Ion Chicu, în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit deciziei Comisiei Electorale Centrale, în anul 2023 pentru Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei din bugetul de stat a fost alocată suma de 64.646 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chicu #partid #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.