Investitorii străini au tras frâna! Pasivele din investiții directe scad pentru prima dată în ultimii ani

02 Apr. 2025, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Apr. 2025, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Poziția investițională internațională a Republicii Moldova a înregistrat o ameliorare moderată în anul 2024, ca urmare a unei creșteri semnificative a activelor externe și a unei diminuări a pasivelor sub formă de investiții directe, potrivit datelor balanței de plăți publicate de Banca Națională a Moldovei.

La 31 decembrie 2024, PII a constituit –5,59 miliarde USD, echivalentul a 30,7% din PIB, în scădere cu 6,2% comparativ cu sfârșitul anului 2023. Această evoluție reflectă o ușoară reducere a vulnerabilității externe, în contextul unei ajustări a balanței investiționale a țării.

În timp ce poziția pasivelor externe totale a crescut ușor, cu 0,6% (ajungând la 13,8 miliarde USD), pasivele sub formă de investiții directe au înregistrat o scădere de 1,4%, reducându-se la o pondere de 39% din totalul angajamentelor externe. Această diminuare vine în contextul unor restructurări ale capitalului străin și a unui interes mai temperat al investitorilor pentru reinvestirea profiturilor în economia moldovenească.

Investițiile directe rămân însă o componentă esențială, fiind formate în proporție de 66,4% din capital propriu și 33,6% din instrumente de natura datoriei.

Poziția activelor financiare externe s-a îmbunătățit vizibil, atingând 8,23 miliarde USD, în creștere cu 5,9% față de începutul anului. Creșterile cele mai semnificative s-au înregistrat la creditele comerciale și avansuri: +19,5% (+139 mil. USD), investiții directe moldovenești în străinătate: +21,7% (+89 mil. USD), numerar și depozite: +7,4% (+73 mil. USD), investiții de portofoliu: de 3,9 ori mai mari (+68 mil. USD) și împrumuturi externe acordate: +33,1% (+58 mil. USD).

Valoarea activelor oficiale de rezervă a constituit 5,48 miliarde USD, acoperind 6,3 luni de import, ceea ce depășește cu mult standardele internaționale de adecvare a rezervelor. De asemenea, rezervele acoperă 148,8% din datoria externă pe termen scurt și 80,3% din masa monetară M2, oferind un tampon solid împotriva riscurilor externe.

Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat cu 0,9%, ajungând la 10,21 miliarde USD. Totuși, raportat la PIB, aceasta a scăzut cu 4,4 puncte procentuale, atingând 56,1% din PIB la sfârșitul anului 2024 – un semnal pozitiv privind sustenabilitatea datoriei externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.