Investitorii străini au tras frâna! Pasivele din investiții directe scad pentru prima dată în ultimii ani

Poziția investițională internațională a Republicii Moldova a înregistrat o ameliorare moderată în anul 2024, ca urmare a unei creșteri semnificative a activelor externe și a unei diminuări a pasivelor sub formă de investiții directe, potrivit datelor balanței de plăți publicate de Banca Națională a Moldovei.

La 31 decembrie 2024, PII a constituit –5,59 miliarde USD, echivalentul a 30,7% din PIB, în scădere cu 6,2% comparativ cu sfârșitul anului 2023. Această evoluție reflectă o ușoară reducere a vulnerabilității externe, în contextul unei ajustări a balanței investiționale a țării.

În timp ce poziția pasivelor externe totale a crescut ușor, cu 0,6% (ajungând la 13,8 miliarde USD), pasivele sub formă de investiții directe au înregistrat o scădere de 1,4%, reducându-se la o pondere de 39% din totalul angajamentelor externe. Această diminuare vine în contextul unor restructurări ale capitalului străin și a unui interes mai temperat al investitorilor pentru reinvestirea profiturilor în economia moldovenească.

Investițiile directe rămân însă o componentă esențială, fiind formate în proporție de 66,4% din capital propriu și 33,6% din instrumente de natura datoriei.

Poziția activelor financiare externe s-a îmbunătățit vizibil, atingând 8,23 miliarde USD, în creștere cu 5,9% față de începutul anului. Creșterile cele mai semnificative s-au înregistrat la creditele comerciale și avansuri: +19,5% (+139 mil. USD), investiții directe moldovenești în străinătate: +21,7% (+89 mil. USD), numerar și depozite: +7,4% (+73 mil. USD), investiții de portofoliu: de 3,9 ori mai mari (+68 mil. USD) și împrumuturi externe acordate: +33,1% (+58 mil. USD).

Valoarea activelor oficiale de rezervă a constituit 5,48 miliarde USD, acoperind 6,3 luni de import, ceea ce depășește cu mult standardele internaționale de adecvare a rezervelor. De asemenea, rezervele acoperă 148,8% din datoria externă pe termen scurt și 80,3% din masa monetară M2, oferind un tampon solid împotriva riscurilor externe.

Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat cu 0,9%, ajungând la 10,21 miliarde USD. Totuși, raportat la PIB, aceasta a scăzut cu 4,4 puncte procentuale, atingând 56,1% din PIB la sfârșitul anului 2024 – un semnal pozitiv privind sustenabilitatea datoriei externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #reducere #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.