(FOTO) Câte un parc la 10 minute de fiecare casă. Singapore și strategia de „reînviere” a biodiversității

Singapore intenționează să planteze 1 milion de copaci până în 2030, în încercarea de a spori biodiversitatea. Orașul-stat a lansat, de asemenea, un nou parc de 990 de acri în partea de nord a insulei, care va acționa așa cum este un loc de realimentare pentru păsările migratoare și găzduiește o serie de animale native.

În august 2020, guvernul din Singapore a anunțat lansarea noii rețele Sungei Buloh Park, un parc de 990 de acri în porțiunea nordică a insulei, care este un loc de realimentare pentru păsările migratoare și găzduiește multe specii de animele printre care și vidre și crocodili de apă sărată, scrie WE Forum.

Rezervația Sungei Buloh Wetland are o însemnătate istorică. Este locul unde vidrele cu acoperire netedă din Singapore (Lutrogale perspicillata) au fost descoperite pentru prima dată în anii 1990 după ce au fost presupuse dispariție locală și este, de asemenea, locația copacului Ochiul Crocodilului (Bruguiera hainesii) pe cale de dispariție. Orașul-stat are 11 dintre ultimii 200 de astfel de copaci rămași în lume.

Rezervația de zone umede Sungei Buloh este, de asemenea, o oprire importantă pentru păsările acvatice migratoare, care zboară din Rusia și Alaska în Australia și Noua Zeelandă de-a lungul căii aeriene est-asiatice-australaziene. Prin formarea rețelei Sungei Buloh Park, Singapore triplează efectiv dimensiunea ariei protejate care cuprinde rezervația. Acest nou parc își propune să protejeze biodiversitatea mai multor zone, incluzând mlaștinile Kranji, mangrovele și mocirlașul Mandai și Parcul natural de coastă Lim Chu Kang, care este teren de stat. În cadrul acestui patchwork de habitate, cercetătorii au înregistrat 279 de specii de păsări. Aceste zone cuprind multe tipuri diferite de ecosisteme; Parcul natural Lim Chua Kang se mândrește singur cu mangrove, păduri, tufișuri și habitate de pajiști, iar diversitatea sa a atras păsări de coastă, cum ar fi vulturul pește cu cap gri (Ichthyophaga ichthyaetus) și țesătorul baya (Ploceus philippinus).

Fiind un oraș-stat cu resurse funciare limitate, Singapore a fost mult timp împărțită între dezvoltarea urbană și protejarea naturii. A pierdut o mare parte din pădurea sa primară în secolul al XIX-lea din cauza exploatării forestiere, apoi un secol mai târziu, o populație cu creștere rapidă și o dezvoltare urbană rapidă a însemnat că arborii au fost îndepărtați pentru recuperarea terenurilor și pentru a construi rezervoare pentru securitatea apei.

În 1953, pădurile de mangrove din Singapore acopereau aproximativ 63,4 kilometri pătrați (24,5 mile pătrate); până în 2018, cercetătorii estimează că acest număr a fost redus la 8,1 km2 (3,1 mi2) – o pierdere de peste 87%. Țara lucrează acum pentru a-și înlocui pierderile transformând zonele utilizate pentru industrie și infrastructură înapoi în peisaje cu aspect natural. Consiliul Parcurilor Naționale (NParks) a avut deja un anumit succes în acest sens, transformând un canal brutalist de apă pluvială care trecea printr-o zonă rezidențială într-o câmpie inundabilă cu iarbă naturală pentru a face față scurgerilor de apă urbane și restabilind mangrovele Sungei Api Api și Pulau Semakau.

#singapore #plantare #copaci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anatolie Lichii, director general interimar al „Apă-Canal Chișinău” SA, a dat asigurări că, pe timp de caniculă, în capitală nu va apărea miros neplăcut de la stația de epurare a apelor reziduale. „Administrația „Apă-Canal Chișinău” SA monitorizează zilnic procesul tehnologic, instalațiie sunt pregătite și pentru activitate în condiții de temperaturi ridicate ale aerului. Depunem maxim efort ca să nu fie miros după zona de protecție de 500 de metri”, a spus Anatolie Lichii astăzi, 2 august, la ședința operativă a serviciilor municipale.

Potrivit responsabilului de la ACC, stația de epurare a apelor reziduale funcționează în regim normal, iar instalațiile tehnologice funcționează conform cerințelor tehnice. Debitul zilnic la stația de epurare constituie 140 de mii de metri cubi și deversările în râul Bâc sunt conform actelor normative în vigoare.

În ceea ce privește reconstrucția stației de epurare în șantier, în perioada 26-30 iulie la aceste lucrări au fost antrenați circa 50 de muncitori. La momentul actual contiunuă lucrările la clădirea de admisie și la clădirea de pretratare și evacuare a nămolului în exces. Permanent în șantier este monitorizată calitatea lucrărilor, a specificat Anatolie Lichii.

În săptămâna trecută, ACC a efectuat 33 de controale, dintre care 8 – inopinate și 25 – ordinare. În prezent probele de apă prelevate sunt cercetate în laborator. În funcție de rezultatele testelor, agenților economici le vor fi înaintate prescripții.

Mâine, 3 august, la „Apă-Canal Chișinău” SA va avea loc o ședință, la care va fi discutat mersul lucrărilor de reconstrucție la stația de epurare a apelor reziduale. Proiectul se realizează din bani oferiți de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.

#Stația de epurare