FOTO Champions of Change I Andriano Marian, „ambasadorul” muzicii clasice de la noi și marele său vis

A fondat Orchestra de tineret a Moldovei, care a ajuns la cea de-a zecea aniversare, și cel mai mare cor de copii din Moldova. Este vorba despre Andriano Marian, dirijorul și ambasadorul muzicii clasice în Moldova, un alt campion al schimbării desemnat în cadrul Galei „Champions of Change 2021”.

Este tânăr, plin de entuziasm și are un mare vis „ca oamenii dragi să fie sănătoși și să vadă Moldova într-o nouă etapă de dezvoltare”. Atunci când „mânuiește” baghetele simte „o stare profundă de beatitudine”, ceea ce face ca muzica „să curgă” armonios și să fie un balsam pe suflet pentru ascultători. Este „norocos că puțini oameni, inclusiv eu putem avea niște trăiri absolut rare și deosebite”.

Pe lângă activitățile de bază ale orchestrei, Andriano a lansat și două proiecte sociale, care au succes și sunt recunoscute nu doar în țară, ci și peste hotarele ei. Unul dintre acestea este Voices Moldova: primul proiect de incluziune socială prin muzică pentru copii, iar cel de-al doilea este Expediția Muzicală La la Play: proiect ce are misiunea de a aduce muzica clasică, de calitate, mai aproape de oamenii Moldovei, în special din zonele rurale.

Întrebat de ce a ales să lucreze anume cu copii și tinerii Andriano a spus pentru că este un optimist: „Optimismul de multe ori îl asociem cu viitorul, iar viitorul suntem Noi – adolescenții și tinerii acestei țări. Plus că adolescenții au un potențial aparte de a fi foarte curioși și entuziasmați pentru lucruri noi și au o ambiție deosebită pentru a fi mai buni. În general lucru cu tinerii reprezintă o energie aparte și o stare de bine”, menționează acesta.

În cadrul proiectelor și evenimentelor pe care le organizează, Andriano a interacționat cu un număr impunător de tineri și de multe ori a fost nevoit să facă alegeri în favoarea unora. „E complicat să judeci, în cazul nostru să fii în juriu și să selectezi 250 de copii din circa 800, desigur uneori e posibil să facem greșeli. Dar Voices nu e despre câștigători sau învinși e despre participare și ideea de a fi activ și la final de a crea o familie unită în cadrul proiectului prin prisma incluziunii sociale prin muzică. Voices are ca viziune de a oferi oportunități atât celor performanți cât și celor copii ce nu au îndeajuns încredere în ei ca la final de proiect să conștientizeze o reală schimbare atât pe plan profesional cât și personal”.

Probabil ai văzut sau participat la evenimente mari precum Voices, La la Play sau Pop simfonic și conștientizezi că în spatele acestora stau câteva luni de pregătiri (două sau trei la număr), resurse umane și financiare mari și o energie puternică. „Echipa mea, de care sunt foarte mândru, consistă din zece oameni. Pentru ca proiectele să fie sustenabile e nevoie, desigur, de parteneri viabili care să susțină proiectele noastre pe termen mediu. Cu această ocazie vreau să mulțumesc Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Culturii, Suediei, UNICEF Moldova și Fundației Est Europene pentru suportul important pe care îl depun în educarea tinerei generații”. Ce mai mare răsplată în acest proces este „să văd un public fericit și beneficiari ai proiectelor ce pleacă acasă cu noi vise și viziuni despre viață”.

Andriano nu cunoaște dacă este un conducător exigent, însă cert este că are o obsesie pentru detalii și dorește „ca oamenii pentru care facem produsul cultural să fie extrem de mulțumiți”. Reușește să-i motiveze pe tineri „prin asumarea unor scopuri aparent imposibile pentru tineri, și acea senzație când le reușește atingerea acestor scopuri, e unică și o țin minte pentru tot restul vieții”.

Totodată, este de părere că în Moldova, încet, dar sigur, lucrurile se îndreaptă în direcția corectă, iar cultura este explorată. „Lucrurile încet, dar sigur se îndreaptă spre un nivel european dacă putem spune așa. Interesul, mai ales al tinerilor, pentru tot ce înseamnă muzee, concerte din ce vedem, crește de la an la an. Acest lucru se întâmplă în Chișinău, trebuie să lucrăm mult mai mult în regiuni. Accesul la cultura veritabilă încă lipsește considerabil de mult. După părerea mea, autoritățile devin tot mai apropiate față de tot ce ține de cultură. Ca și în alte ramuri, noi toți așteptăm niște schimbări tectonice pentru ca generația viitoare să aibă un sistem dezvoltat și adaptat la secolul nostru”.

LID Moldova este o organizație independentă, non-profit, înființată în anul 2019, de către un grup de tineri profesioniști, lideri de opinie și specialiști în domeniile lor de activitate.

Champions of Change 2021 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.

#champions #ambasador #muzica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.