Transnistria, călcâiul lui Ahile în negocierile cu Gazpromul. Cum Chișinăul ar putea ține în șah Kremlinul

Republica Moldova deocamdată nu a ajuns la o înțelegere cu Gazprom privind contractul de livrarea a gazelor naturale, iar ieri a fost anunțată stare de alertă în sectorul gazelor. Fostul deputat, Alexandru Slusari susține că pentru a ajunge la o soluție e nevoie de pornit negocieri exclusiv politice cu implicarea prim-ministrului și președintei RM . Aceste negocieri trebuie de dus în paralel pe trei dimensiuni – Rusia, România și UE.

Slusari e de părere că un argument forte al Chișinăului în negocierile cu Gazpromul este eliminarea schemei importurilor mărfurilor în Transnistria fără achitarea accizelor și TVA în bugetul de stat. Acest lucru ar însemna că sute de milioane de lei, încasate suplimentar, vor fi direcționate pentru compensații familiilor social vulnerabile la achitarea facturilor de gaz. Ce va face regiunea separatistă și oligarhii ruși cu uzina metalurgică, termocentrală și finanțarea armatei de ocupație, să găndească cei, care 30 de ani trag sforile.

”Gazoductul Iași-Chișinău poate asigura cu gazele întreg teritoriul pe partea dreaptă a Nistrului. Nu neapărat și Transnistria. Întreprinderea Vestmoldtransgaz, care gestionează gazoduct, este controlată indirect de statul român și direct de BERD. Gazul, care va veni în Moldova, tehnologic poate fi tot de la Gazprom, însă juridic el ar fi fie român, fie din alta țara europeană. În situația actuală extrem de dificilă și, totodată, cu sprijinul fără precedent din partea partenerilor externi, Moldova trebuie să discute la nivel politic cu România și Uniunea Europeană minimum reeșalonarea plăților pentru gazele livrate pe gazoductul Iași-Chișinău sau alocarea subvențiilor întreprinderii Vestmoldtransgaz din partea Romăniei sau/și UE, astfel încăt prețul final pentru Moldova să nu depășească 400 dolari pentru 1000 m3”, a mai precizat Slusari.

Ieri, a fost instituită starea de alertă în sectorul gazelor, iar Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru viitoarele luni. Decizia de instituire a stării de urgență vine pe fundalul reducerii cu 35% a volumului de gaz livrat Republicii Moldova de către Gazprom, dar și ca urmare a nesemnării, până în prezent, a contractului de livrare a metanului.

#contract #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ce implică construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV pentru interconectarea cu România, avansează cu sprijinul partenerilor externi. Comisia economie, buget și finanțe, împreună cu Comisia politică externă și integrare europeană, a examinat proiectul de ratificare a acordului de împrumut între Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acordul de împrumut, în valoare de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din bugetul total de 77 de milioane de euro al proiectului, va acoperi construcția liniei de 400 kV care va conecta localitățile Bălți și Suceava. Acest împrumut va avea o perioadă de rambursare de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani. Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro, prin realocarea unui cont de împrumut anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. În plus, Republica Moldova va primi un grant de 15,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul nu doar va conecta rețelele electrice ale celor două țări, ci va include și reconstrucția stației electrice Bălți de 400 kV, precum și reabilitarea segmentelor de rețea electrică de transport din Republica Moldova. Aceste eforturi vor include înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această nouă interconexiune electrică reprezintă o etapă semnificativă în consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și România, având un impact pozitiv atât asupra securității energetice cât și asupra dezvoltării regionale și economice a ambelor țări.