Transnistria, călcâiul lui Ahile în negocierile cu Gazpromul. Cum Chișinăul ar putea ține în șah Kremlinul

Republica Moldova deocamdată nu a ajuns la o înțelegere cu Gazprom privind contractul de livrarea a gazelor naturale, iar ieri a fost anunțată stare de alertă în sectorul gazelor. Fostul deputat, Alexandru Slusari susține că pentru a ajunge la o soluție e nevoie de pornit negocieri exclusiv politice cu implicarea prim-ministrului și președintei RM . Aceste negocieri trebuie de dus în paralel pe trei dimensiuni – Rusia, România și UE.

Slusari e de părere că un argument forte al Chișinăului în negocierile cu Gazpromul este eliminarea schemei importurilor mărfurilor în Transnistria fără achitarea accizelor și TVA în bugetul de stat. Acest lucru ar însemna că sute de milioane de lei, încasate suplimentar, vor fi direcționate pentru compensații familiilor social vulnerabile la achitarea facturilor de gaz. Ce va face regiunea separatistă și oligarhii ruși cu uzina metalurgică, termocentrală și finanțarea armatei de ocupație, să găndească cei, care 30 de ani trag sforile.

”Gazoductul Iași-Chișinău poate asigura cu gazele întreg teritoriul pe partea dreaptă a Nistrului. Nu neapărat și Transnistria. Întreprinderea Vestmoldtransgaz, care gestionează gazoduct, este controlată indirect de statul român și direct de BERD. Gazul, care va veni în Moldova, tehnologic poate fi tot de la Gazprom, însă juridic el ar fi fie român, fie din alta țara europeană. În situația actuală extrem de dificilă și, totodată, cu sprijinul fără precedent din partea partenerilor externi, Moldova trebuie să discute la nivel politic cu România și Uniunea Europeană minimum reeșalonarea plăților pentru gazele livrate pe gazoductul Iași-Chișinău sau alocarea subvențiilor întreprinderii Vestmoldtransgaz din partea Romăniei sau/și UE, astfel încăt prețul final pentru Moldova să nu depășească 400 dolari pentru 1000 m3”, a mai precizat Slusari.

Ieri, a fost instituită starea de alertă în sectorul gazelor, iar Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru viitoarele luni. Decizia de instituire a stării de urgență vine pe fundalul reducerii cu 35% a volumului de gaz livrat Republicii Moldova de către Gazprom, dar și ca urmare a nesemnării, până în prezent, a contractului de livrare a metanului.

#contract #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.