(FOTO) Un pescar sărac din Thailanda a făcut o descoperire care-l va îmbogăți. Ce va face cu banii

Un pescar sărac de 64 de ani, din Thailanda, a găsit pe plajă ceea ce a crezut el inițial că este „un bulgăre mare de grăsime”, dar ulterior a aflat că descoperirea îl va îmbogăți.

Pe 22 iunie, Prachin Phuekphisut era împreună cu nepoții lui pe o plajă din provincia Trat, când a găsit bulgărele mare de „grăsime”. L-a dus acasă, în speranța că îl va putea folosi la ceva, însă a observat că stratul superior, moale și lipicios, se topește la căldură și lasă la vedere o piatră neobișnuită.

Rudele l-au îndemnat să apeleze la un specialist pentru a afla mai multe despre descoperirea lui.

Prachin s-a dus la poliția locală, iar agenții l-au ajutat să contacteze niște experți din Bangkok. Aceștia i-au dat în scurt timp o veste extraordinară: pescarul găsise, de fapt, un bulgăre de 3,4 kg de chihlimbar.

„Aveam grijă de nepoții mei, așa că i-am dus la o baie pe plajă. Apoi am găsit o bucată mare de grăsime. Când am atins-o am văzut că era alunecoasă. Avea și un miros ciudat. Speram că pot să fac ceva cu ea și am luat-o acasă”, a povestit el.

Valoarea chihlimbarului încă nu a fost determinată, pentru că sunt necesare teste suplimentare, însă având în vedere descoperirile similare anterioare, Prachin ar putea să vândă piatra cu cel puțin 120.000 de euro.

Bătrânul pescar, care în mod normal câștigă echivalentul a 200 de dolari pe lună, este în culmea fericirii. Plănuiește să vândă chihlimbarul atunci când îi va cunoaște valoarea și vrea să folosească o parte din bani pentru a-și duce nepoții într-o vacanță în străinătate, iar restul să-i pună deoparte, pentru educația lor.

„Vreau o viață sigură pentru copiii și nepoții mei”, a mai spus el.

Pe coasta de sud-est a Thailandei, unde ajung curenții din Marea Chinei de Sud și Marea Java, localnicii se mai trezesc din când în când cu astfel de surprize.

În septembrie anul trecut, pescarul thailandez Narong Phetcharaj a găsit o bucată de chihlimbar de 30 kg. A primit o ofertă de la un om de afaceri chinez de 25.00 de dolari per kg. În 2018, Boonyos Tala-upara, în vârstă de 44 de ani, a găsit pe insula Koh Samui o bucată de chihlimbar de 10 kg, care a fost evaluată la 500.000 de dolari.

În altă parte a lumii, în aprilie 2016, un bulgăre de chihlimbar de 1,57 kg găsit în Lancashire, Anglia, s-a vândut cu 50.000 de lire sterline, în timp ce în noiembrie, același an, trei pescari din Oman au găsit 80 kg de chihlimbar și l-au vândut cu 3.000.000 de dolari.

#chihlimbar #pescar #imbogatire #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.