Asociațiile de profil: Legea drepturilor de autor, împotriva autorilor. AGEPI se face că plouă: E conform rigorilor

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu. Ulterior, într-o conferință de presă Eugeniu Rusu, directorul AGEPI, Eugeniu Rusu a respins acuzațiile celor două asociații și a spus că proiectul este în beneficiul titularilor producțiilor de autor.

Într-o conferință de presă la IPN, Eugeniu Turuta, membru al Asociației pentru Drepturile la Reproducerea Operelor (ADERO), a declarat că proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe exclude integral orice protecție în Republica Moldova a operelor autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova sau nu au domiciliul în Republica Moldova. „Adică, de fapt noi vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană pe de o parte, iar pe de altă parte nu protejăm în Republica Moldova nicio operă a unui cetățean fie al Uniunii Europene, fie al Statelor Unite sau al oricărei alte țări care a semnat Convenția de la Berna, semnată și de Republica Moldova, și care îi garantează protecția”, a notat Eugeniu Turuta.

Potrivit lui, proiectul exclude dreptul autorului sau al titularului de a efectua valorificarea (utilizarea) propriei opere, ceea ce, de fapt, este echivalent cu încălcarea articolului 1 din Protocolul adițional CEDO. De asemenea, limitează drepturile autorilor sau ale altor categorii de titulari prin înlocuirea în textul legii a termenului de „valorificare” cu „utilizare”. Exclude drepturile autorilor și altor categorii de titulari de a solicita recunoașterea drepturilor și recunoașterea încălcării drepturilor sale. Adică, autorii nu vor putea să-și apere drepturile în instanțele de judecată. La fel, proiectul obligă titularul de drepturi de a demonstra „locul” aflării conținutului operei sale în cazul partajării de conținut de către furnizorii de servicii online, fapt imposibil de realizat în practică etc.

Octavian Coteț, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a menționat că actuala lege prevede niște tarife minime convenite și de cei care produc, și de cei care consumă. „Mecanismul acesta lucrează. Stabil primim aceste remunerații, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Noi refuzam pur și simplu să le primim fiindcă procedura era atât de umilitoare, noi nu înțelegeam ce se întâmplă. Acum cel puțin aceasta lucrează, noi ne adunăm, se dau dări de seamă. Dar noua lege scoate aceste tarife minime. Ea ne obligă să ajungem într-o relație de târg cu consumatorul, când trebuie să ajungem la un numitor comun pentru stabilirea acestor remunerații”, afirmă Octavian Coteț.

Interpretul Alexandru Lozanciuc, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a declarat că în ceea ce ține de drepturile de autor este dificil sa le aperi. Un jurist a făcut o dată o tentativă și, după două luni, a constatat că cel puțin trei state nu au acorduri cu Republica Moldova, iar încercarea de a face dreptate a fost zădarnică. Unica experiență reușită a fost în România, unde a fost remunerat pentru drepturile de autor.

După conferința de presă de la IPN reprezentanții celor două asociații au venit la AGEPI pentru a participa la conferința de presă organizată de instituție, însă nu au fost lăsați. Motivul invocat de paza instituției e că au fost invitați la conferință.

La eveniment Eugeniu Rusu a respins acuzațiile care i se aduc cu privire la noua lege. „Noi am luat în considerare toate propunerile asociațiilor de gestiune colectivă. Organizațiile de gestiune colectivă au înaintat un alt proiect de lege, ceea ce nu este potrivit legii. Vii cu propuneri, la lege, dar nu cu un alt proiect. Ei sunt nemulțumiți că am redus comisionul la 30%”, a punctat Rusu.

#drepturi de autor #conferinta #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.