(FOTO, VIDEO) Avionul de lux care l-a adus pe Macron în România și Republica Moldova. Cât costă și cum arată

Avionul care l-a adus pe Emmanuel Macron în România și Moldova a costat autoritățile franceze din domeniul Apărării 180 de milioane de euro, potrivit presei de la Paris. Acesta a intrat în dotarea forțelor aeriene a țării când Nicolas Sarkozy exercita funcția de șef de stat, iar Forbes scrie că, de fapt, a costat 240 de milioane, scrie Realitatea.md.

Airbus A330-200 presidentiel este împărțit în câteva compartimente. Unul dintre ele reprezintă camera de lux a șefului de stat francez, conform jurnaliștilor de la Paris. De asemenea, acesta este dotat cu o sală izolată fonic, unde pot avea loc discuții și tratative.

Totodată, în aeronavă se mai regăsește și un centru medical unde pot fi efectuate chiar și intervenții, notează ohlaair.com. Urmează cabină destinată însoțitorilor, care are capacitate de 60 de persoane, iar mai aproape de coadă este amplasat spațiul destinat pazei și membrilor echipajului.

Potrivit Rupor.md, o oră de zbor cu avionul costă circa 20.000 de euro. Deși interiorul avionului de regulă este ținut departe de ochii lumii, François Hollande le-a permis anterior jurnaliștilor să intre în aeronavă.

#avion prezidential #avion de lux #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.