FOTO, VIDEO Și-au unit forțele pentru un oraș mai verde! În Capitală au fost sădiți 4 mii de arbori în doar câteva ore

19 Nov. 2022, 16:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Nov. 2022, 16:12 // Actual //  bani.md

Campania de plantare a arborilor în Capitală a continuat astăzi în 90 de instituții educaționale din municipiul Chişinău, unde au fost sădiţi aproximativ 4000 de copaci, arbuști, brazi și flori. Primarul Capitalei anunță că la Liceul Teoretic cu Profil Sportiv „Gloria” împreună cu profesorii și elevii care îşi fac studiile în această instituţie de învăţământ, a plantat 40 de tei pe Aleea şcolarilor.

Tot astăzi au fost sădiți 100 de arbori la Liceul Teoretic „Pro Succes”, deschis în acest an după reparație Capitală, unde îşi fac studiile 800 de elevi.

 

Azi au fost sădiți arbori în toate sectoarele capitalei:

  • La Rîşcani reprezentanții preturii şi voluntari au sădit copaci în scuarul Ierusalim, bd. Moscova, scuarul din str. Matei Basarab.
  • În sectorul Centru, au plantat molizi în scuarul Hristo Botev.
  • La Botanica, pe strada Teilor, au fost plantați arbori de tei.
  • În sectorul Ciocana, pe Aleea Școlarilor de jos, au fost plantați ienuperi și tei.
  • În sectorul Buiucani, pe strada A. Șciusev, au fost sădiți platani.

Amintim că deja de o săptămână în Capitală se plantează masiv în toate parcurile și scuarurile care au fost reabilitate în ultima perioadă, pe aliniamentele stradale și pe teritoriul școlilor și grădinițelor.

Până la finele lunii curente, în capitală vor fi plantați 60 de mii de arbori și arbuști.

       

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.