Franța pune capăt sacrificării puilor masculi. Cum vor proceda crescătorii

Franța va interzice sacrificarea puilor masculi, începând cu anul viitor. Potrivit ministrului francez al Agriculturii, Julien Denormandie, din cauza acestei practici, anual, sunt uciși circa 50 de milioane de pui.

Organizațiile de protecție a animalelor califică omorârea puilor de găină masculi prin zdrobire sau gazare ca o practică barbară.

„Franța este prima țară din lume, alături de Germania, care a pus capăt zdrobirii și gazării puilor masculi”, a declarat ministrul într-un interviu pentru Le Parisien.

Astfel, cele două țări vor încerca, în cadrul unui consiliu al miniștrilor agriculturii din UE, să-și convingă partenerii din întregul bloc să scoată în afara legii această practică.

În acest sens, începând cu 2022, crescătorii din Franța vor trebui să se echipeze cu mașini pentru a detecta sexul puilor înainte de eclozare.

”Dinamica este în curs şi, având în vedere comenzile deja plasate, echipamentele vor fi deja instalate pentru două treimi din producţia din Franţa până la sfârşitul primului trimestru din 2022”, a adăugat Denormandie.

Pentru a ajuta crescătorii să cumpere echipamente, Franța va acorda subvenții în valoare totală de 10 milioane de euro.

De asemenea, Denormandie a menționat că începând 2022, în Franța va fi interzisă și castrarea porcilor.

#pui masculi #sacrificare #practica barbara #animale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.