Fructele moldovenești ar putea inunda piața din UE! Care sunt cele mai căutate

22 Mai 2023, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mai 2023, 11:50 // Actual //  bani.md

Producătorii de fructe din Republica Moldova nu-și valorifică pe deplin potențialul de export pe piața din UE. Aceștia susțin că procedurile sunt mai complicate față de livrările pe piața din CSI. Însă, potrivit lor, UE este o piață mult mai stabilă față de cea din CSI.

German Economic Team a elaborat un clasament al fructelor cu potențial de export în UE.

Astfel, pe locul 1-3 sunt struguri proaspeți, cireșele și caise. Respectivele fructe ar ocupa doar o mică parte din importurile UE (≤4%) și comerțul intra-UE (≤4%), arată German Economic Team.

Locul 4-5: prune uscate și prune proaspete. Aici, reorientarea completă a tuturor exporturilor moldovenești către UE ar însemna o pondere considerabilă în importurile UE (12% și 18% respectiv) și comerțul intra-UE (32% și 30% respectiv) și face Moldova un concurent important pentru producătorii din UE.

Fructele MDA au un potențial considerabil de extindere a exporturilor în UE, dar mai departe diversificarea pieţelor de export este necesară pentru unele produse.

În anul 2021, în top teri, producătorii de fructe din Republica Moldova au exportat în UE – 1 438 de tone de struguri, prune și prune proaspete – 252 de tone, zmeura proaspătă, mure – 213 de tone.

Anterior, estimările International Trade Centre arătau că merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de $42,1 milioane.

Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de $35 milioane.

Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se mai caută în special:

– struguri de $27,1 milioane;

– prune proaspete de $11,2 milioane;

– prune uscate de $6,9 milioane

UE și Republica Moldova au semnat un acord de asociere în iunie 2014, iar acordul a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016. Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) face parte integrantă din acord. Aceasta reduce tarifele cu care se confruntă întreprinderile europene atunci când exportă în Moldova și eficientizează procedurile vamale. În plus, acordul facilitează și mai mult comerțul prin apropierea progresivă a legislației, normelor și procedurilor Republicii Moldova, inclusiv a standardelor, de cele ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.