Cum a ajuns San Francisco casă pentru supradoza de droguri în rândul tinerilor

Imediat după ora prânzului, într-o zi însorită de la sfârşitul lunii noiembrie, Senna Matkovic a leşinat şi a devenit albastru. Copilul de 10 luni se jucase cu fratele său geamăn în iarba din Moscone Park în San Francisco.

Panicată că se sufoca cu ceva ce ea nu putea vedea, dădaca a sunat la 911. O maşină de pompieri şi o ambulanţă au sosit în câteva minute. Paramedicul a decis să-i administreze naloxonă, un spray nazal care inversează supradozele de opioide. Copilul s-a trezit instantaneu.

Un raport toxicologic a dezvăluit că Senna a ingerat accidental fentanil, un opioid care este mai ieftin şi mai letal decât heroina. Salvarea acestuia s-a bazat în întregime pe familiaritatea serviciilor de urgenţă din San Francisco cu o epidemie care a făcut ca supradozele de fentanil să fie acum atât de comune încât oraşul a îcenput să distribuie truse de inversare a supradozei către biblioteci, biserici şi şcoli. În ultimii ani, cartelurile de droguri au inundat oraşele din SUA cu fentanil pentru a satisface cererea de opioide în creştere.

Dar problemele oraşului San Francisco merg dincolo de droguri. Bay Area găzduieşte 4 dintre cele mai valoroase 10 companii ale lumii: Apple, Alphabet, Nvidia şi Meta. Uluitor este însă că 1% din populaţia oraşului nu are adăpost, comparativ cu 0,2% media SUA.

Prăpastia dintre bogaţi şi săraci este una dintre cele mai mari din america. Preţurile locuinţelor şi chiriile au crescut la niveluri de neimaginat în timpul ultimului boom tehnologic.

Din cauza pandamiei, companiile de tehnologie au adoptat munca la distanţă, au concediat personal şi au redus spaţiul de birouri, lăsând aproape o treime din imobilele comerciale ale oraşului libere. Cu alte cuvinte, casele sunt mai scumpe şi mai rare, iar birourile sunt ieftine şi goale. Profesorii şi asistentele nu îşi mai permit să trăiască în San Francisco, iar angajaţii din domeniul tehnologiei văd puţine motive pentru a mai face acest lucru.

Atacurile violente în cartierele bogate, inclusiv înjunghierea fatală a fondatorului aplicaţiei Cash, Bob Lee, şi o spargere în casa fostei preşedinte a Camerei, Nancy Pelosi, care l-a lăsat pe soţul ei în spital cu un craniu fracturat, au fost interpretate ca simboluri ale ilegalităţii omniprezente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #Droguri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.