Companiile ucrainene caută să se extindă în străinătate pe fondul războiului de acasă

Aproape imediat după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, antreprenorul ucrainean Rostyslav Vovk şi-a dat seama că trebuie să se reorienteze dincolo de graniţe pentru ca firma sa producătoare de hrană pentru animalele de companie să poată să continue să crească, relatează agenția Reuters într-un reportaj, preluat de Agerpres.

Conflictul care nu s-a încheiat încă a determinat mai multe firme ucrainene să se reorienteze spre ţările vecine pentru a-şi reduce dependenţa de o piaţă de acasă în scădere şi totodată pentru a profita de milioanele de ucraineni care au plecat din ţară.

Peste cinci milioane de ucraineni care au plecat din ţară din cauza războiului erau înregistraţi în Europa la începutul lunii mai, arată datele Agenţiei pentru refugiaţi din cadrul ONU, iar Polonia găzduieşte peste 1,5 milioane de ucraineni.

Invazia rusească a dat peste cap economia ucraineană, astfel că investiţiile companiilor şi creşterea economică sunt o raritate. În 2022 economia ucraineană s-a contractat cu aproximativ o treime, iar pentru acest an este prognozată doar o creştere modestă.

Prăbuşirea cheltuielilor consumatorilor este resimţită în special în sectoarele serviciilor şi consumului, astfel că directorii de la patru firme ucrainene au declarat pentru Reuters că au decis să se îndrepte spre noi pieţe din Polonia şi Europa de Est pentru a creşte afacerile.

„Cu privire la expansiunea noastră, care a început înainte de război, prima destinaţie a fost Polonia”, spune Vyacheslav Klymov, co-fondatorul Nova Post, cel mai mare operator poştal privat din Ucraina. „Am ales Polonia în principal pentru că Polonia găzduieşte cel mai mare număr de ucraineni care au fugit din ţară din cauza războiului”, a adăugat Klymov. Acesta a subliniat că Nova Post intenţionează să investească aproximativ 10 milioane de euro pentru a deschide 200 de oficii poştale în Europa.

„Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”

Andriy Khudo, co-proprietarul şi preşedintele grupului de restaurante !FEST, care are mai mulţi ani de experienţă în lucrul cu partenerii din Europa Centrală, este de acord că diaspora ucraineană a ajutat. „Înainte de război eram deja prezenţi în Polonia, România şi Ungaria. Apoi am demarat negocieri pentru a atrage noi parteneri şi a extinde parteneriatele existente”, a spus Andriy Khudo.

Potrivit think-tank-ului Polish Economic Institute, sunt peste 24.000 de companii cu capital ucrainean înregistrate în Polonia, adică 25% din numărul total de companii cu capital străin. În luna septembrie a anului trecut, 8,5% din toate companiile înfiinţate în Polonia aveau capital ucrainean, comparativ cu 0,8% în luna ianuarie 2022.

Unele companii ucrainene sunt interesate să se extindă şi mai departe în Europa, iar strategiile urmate diferă de al caz la caz.
Andriy Khudo şi partenerii săi au deschis baruri în Letonia şi se pregătesc să facă acelaşi lucru în Cehia, Lituania şi Estonia, ţări care găzduiesc un număr mare de refugiaţi ucraineni.

Andriy Zdesenko, care în ultimii 26 de ani a făcut parte din Biosphere Corporation, cel mai mare producător de produse de îngrijire personală şi produse de îngrijire a locuinţei din Ucraina, era interesat să se extindă încă dinainte de război, iar oportunitatea a apărut odată cu conflictul de acasă. „Am cumpărat marca austriacă ‘Alufix’. Aceasta este cunoscută nu doar în Austria, dar şi în Ungaria, Slovacia, Cehia, România şi Slovenia”, spune Zdesenko, care a cumpărat şi o fabrică din România şi alte active. „Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”, spune Zdesenko.

Antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări

Înainte de invazia rusească, sectorul corporate din Ucraina avea o reputaţie amestecată în străinătate, scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare cu privire la transparenţă afectându-i imaginea. În consecinţă, majoritatea companiilor ucrainene se concentrau pe piaţa locală şi pe pieţele din Rusia şi alte foste state sovietice. Însă războiul a schimbat acest peisaj. Chiar de la începutul conflictului, antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări.

Rostislav Vovk, directorul executiv şi fondatorul Kormotekh, spune că cel mai mare producător de hrană pentru animalele de de companie din Ucraina a început să îşi vândă produsele în ţările baltice pe măsură ce retailerii au început să înlocuiască produsele ruseşti. „Obiectivul principal este să creştem în străinătate mai rapid decât preconizam înainte de război”, spune Vovk.
Kormotekh şi-a extins vânzările la 39 de ţări la începutul lui 2023, de la 19 ţări în urmă cu cinci ani. Rostislav Vovk se aşteaptă ca exporturile să ajungă de la 22% din vânzările totale în 2022 până la 30% în acest an şi undeva între 60% şi 70% în 2028.

La rândul său, Andriy Zdesenko estimează că veniturile Biosphere Corporation vor ajunge la 150 de milioane de dolari în acest an, comparativ cu 102 milioane de dolari în 2022 şi se aşteaptă ca afacerile din Ucraina să fie responsabile pentru aproximativ 60% din vânzările totale, urmând ca în decursul următorilor trei ani operaţiunile externe să genereze vânzări de aproximativ 100 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #companii #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a lansat critici dure la adresa premierului Dorin Recean, acuzându-l de manipulare în ceea ce privește compensațiile acordate fermierilor afectați de secetă. Organizația a subliniat că în „țările civilizate”, demnitarii de un asemenea rang demisionează după astfel de acțiuni.

„Domnul prim-ministru operează cu cifre greșite când insistă că statul a alocat 200 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. Realitatea este că doar 50 de milioane de lei au fost alocați la începutul anului și recent încă 100 de milioane de lei, pe principii discriminatorii. În România, toți fermierii afectați vor primi între 200 și 250 de euro pe hectar până la 15 octombrie”, a explicat Asociația Forța Fermierilor.

Asociația a punctat și diferențele majore dintre măsurile adoptate de România și cele din Republica Moldova, făcând referire la legea secetei adoptată recent de Parlamentul de la Chișinău. Printre cele mai importante critici:

1. Durata suspendării datoriilor: În România, suspendarea plăților se aplică pentru 12 luni, în timp ce în Moldova doar pentru 6 luni. Această perioadă scurtă nu oferă suficient sprijin agricultorilor care suferă de secetă pentru al treilea an consecutiv.

2. Suspendarea creditelor: În România, suspendarea plăților vizează toate creditele obținute începând din primăvara anului 2022, de când a început criza climaterică. În Moldova, suspendarea se aplică doar pentru creditele luate din 1 septembrie 2023, lăsând agricultorii cu datorii reeșalonate din 2022 expuși executărilor.

3. Condiții discriminatorii: Legea moldovenească impune ca fermierii să dețină acte de calamitate care să arate că 50% din suprafața cultivată a fost afectată, condiție considerată nedreaptă de fermieri.

4. Lipsa consultării publice: În România, ordonanța de urgență a fost discutată public timp de câteva săptămâni. În Moldova, legea a fost publicată în timpul ședinței guvernului și votată a doua zi în Parlament, fără a include propunerile asociației Forța Fermierilor.

În încheiere, asociația a solicitat un dialog public și constructiv cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, guvernatorul BNM și premierul Recean. „Ne-am săturat de discuții sterile și de atitudinea arogantă a autorităților. Nu mai avem încredere în cuvintele ministrului Bolea și cerem un dialog real și sprijin concret pentru agricultori”, a transmis Forța Fermierilor.