Fum negru! Cantaragiu ține cu dinții de arderea cauciucurilor: Ne interesează să fie captate emisiile

Guvernarea de la Chișinău nu renunță la ideea incinerării anvelopelor. Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, califică inițiativa drept una utilă care va duce la distrugerea cauciucurilor uzate, aruncate de-a valma peste tot pe teritoriul țării. Cantaragiu spune că pentru ca procesul să nu fie unul dăunător pentru mediu și sănătatea oamenilor, agenții economici care se vor ocupa de incinerare vor fi obligați să-și procure instalații speciale de captare a emisiilor.

„Pe piață avem aproape un milion de autovehicule. La 2-3 ani este schimbat setul de anvelope. Se generează o cantitate foarte mare de anvelope uzate. În prezent, pe piața internă avem un singur agent economic care reciclează anvelope de dimensiuni mari și face covorașe pentru terenuri de joacă și de sport. Însă cota valorificării acestor deșeuri, din totalul generat de populație, este foarte mică. O soluție ar fi coincinerarea acestui tip de deșeu, fiindcă anvelopa este produsă din petrol, la fel ca majoritatea plasticului și sinteticii de pe mapomond. Este petrol în formă solidă. Ceea ce ne interesează pe noi este ca la ardere, orice tip de deșeu ar arde, să fie captate emisiiile”, a spus ministra Mediului în timpul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV, citat de realitatea.md.

Ministra Mediului spune că dacă procesul de ardere a pneurilor uzate are loc la temperaturi foarte mari, substanțele nocive sunt distruse aproape în totalitate. Iuliana Cantaragiu spune că, deocamdată, doar uzina Lafarge de la Rezina are capacități de incinerare a anvelopelor.

„Este importantă temperatura la care sunt arse aceste deșeuri. La temperaturi foarte ridicate de peste 1000 de grade, transformările chimice au loc extrem de rapid . Uzina de la Rezina s-a perfecționat, și-a dotat suplimentar instalațiile încă în 2011-2016, când a avut o autorizație pentru incinerare a anvelopelor, dar atunci a fost doar proiect pilot, iar investițiile în echipamente au fost de 8 milioane de euro. Au investit în sistemul de captare, în sistemul de monitorizare. Este singura întreprindere din Republica Moldova care are sistem automatizat de monitorizare a emisiilor, calculează exact nivelul emisiilor, iar plata pentru poluarea mediului are loc chiar în funcție de nivelul emisiilor pe care le generează”, a mai spus Iuliana Cantaragiu.

Proiectul privind incinerarea anvelopelor uzate a fost aprobat de Parlament doar în prima lectură. Procesul legislativ a fost pus pe pauză după ce mai mulți apărători ai mediului și cetățeni din localitățile din preajma uzinei de la Rezina s-au arătat nemulțumiți de intenția autorităților de a incinera anvelopele uzate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cantargiu #Anvelope

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.