G7 cere Rusiei să cedeze controlul centralelor nucleare din Ucraina

Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) a cerut, miercuri, Rusiei să predea controlul asupra centralelor nucleare din Ucraina, avertizând asupra riscurilor unor incidente militare ce pot avea repercusiuni internaţionale şi îndemnând toate ţările să susţină inspecţiile.

„Noi, miniştrii de Externe din Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia şi Statele Unite ale Americii, împreună cu Înaltul reprezentant al Uniunii Europene, reiterăm condamnarea în cei mai puternici termeni a războiului de agresiune neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse asupra Ucrainei. Federaţia Rusă trebuie să îşi retragă imediat trupele din perimetrul frontierelor recunoscute internaţionale ale Ucrainei şi să respecte suveranitatea şi teritoriul Ucrainei”, anunţă Grupul G7, într-un comunicat postat pe site-ul Preşedinţiei germane a organizaţiei. „În acest context, cerem Rusiei să predea imediat controlul total proprietarului de drept, Ucrainei, asupra Centralei nucleare Zaporojie şi asupra tuturor instalaţiilor nucleare de pe teritoriul Ucrainei recunoscut internaţional. (…) Rămânem profund preocupaţi de ameninţările grave pe care ocuparea centralelor nucleare ucrainene şi alte acţiuni ale forţelor militare ruse le generează asupra siguranţei acestor unităţi, amplificând semnificativ riscurile unui accident sau incident nuclear şi periclitând populaţia Ucrainei, statele vecine şi comunitatea internaţională”, subliniază Grupul G7.

Grupul naţiunilor puternic industrializate reafirmă „susţinerea totală” pentru acţiunile Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi pentru efectuarea de inspecţii la centralele atomice din Ucraina. „Încurajăm toate ţările să susţină eforturile AIEA”, insistă Grupul G7.

#centrale nucleare #G7 #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.