G7 cere Rusiei să cedeze controlul centralelor nucleare din Ucraina

Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) a cerut, miercuri, Rusiei să predea controlul asupra centralelor nucleare din Ucraina, avertizând asupra riscurilor unor incidente militare ce pot avea repercusiuni internaţionale şi îndemnând toate ţările să susţină inspecţiile.

„Noi, miniştrii de Externe din Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia şi Statele Unite ale Americii, împreună cu Înaltul reprezentant al Uniunii Europene, reiterăm condamnarea în cei mai puternici termeni a războiului de agresiune neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse asupra Ucrainei. Federaţia Rusă trebuie să îşi retragă imediat trupele din perimetrul frontierelor recunoscute internaţionale ale Ucrainei şi să respecte suveranitatea şi teritoriul Ucrainei”, anunţă Grupul G7, într-un comunicat postat pe site-ul Preşedinţiei germane a organizaţiei. „În acest context, cerem Rusiei să predea imediat controlul total proprietarului de drept, Ucrainei, asupra Centralei nucleare Zaporojie şi asupra tuturor instalaţiilor nucleare de pe teritoriul Ucrainei recunoscut internaţional. (…) Rămânem profund preocupaţi de ameninţările grave pe care ocuparea centralelor nucleare ucrainene şi alte acţiuni ale forţelor militare ruse le generează asupra siguranţei acestor unităţi, amplificând semnificativ riscurile unui accident sau incident nuclear şi periclitând populaţia Ucrainei, statele vecine şi comunitatea internaţională”, subliniază Grupul G7.

Grupul naţiunilor puternic industrializate reafirmă „susţinerea totală” pentru acţiunile Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi pentru efectuarea de inspecţii la centralele atomice din Ucraina. „Încurajăm toate ţările să susţină eforturile AIEA”, insistă Grupul G7.

#centrale nucleare #G7 #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.