Găgăuzia își alege bașcanul. Maia Sandu: ”Sunt mai degrabă agenți ai Rusiei”

30 Apr. 2023, 09:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Apr. 2023, 09:26 // Actual //  bani.md

Locuitorii din Găgăuzia sunt aşteptaţi astăzi la urnele de vot pentru a-şi alege başcanul. Sunt deschise 65 de secţii de votare în 26 de localităţi. Votanţii au de ales între opt candidaţi înregistraţi în cursa electorală.

Pentru ca alegerile pentru funcţia de başcan să fie considerate valabile, la urne trebuie să se prezinte nu mai puţin de 50% din alegătorii înscrişi pe liste. Este vorba despre circa 47 de mii de cetăţeni din Găgăuzia, din cei peste 92 de mii înscrişi pe listele electorale.

Comisia Electorală de Centrală de la Comrat a dispus tipărirea a 93.451 de buletine, dintre care 3 769 în limba găgăuză, 3 398 – în limba română, iar cele mai multe, 86 284 – în limba rusă. Costul unui buletin este de 0,95 lei moldoveneşti.

Cei opt candidaţi înscrişi în cursă sunt: Nicolai Dudoglo, Grigorii Uzun, Mihail Formuzal, Victor Petrov, Dmitrii Croitor, Serghei Cernev, Evghenia Guţul şi Serghei Cimpoieş.

Până în prezent funcţia de başcan a fost exercitată de Irina Vlah. Ea nu mai putea candida întrucât exercită deja al doilea mandat consecutiv. Potrivit legislaţiei în vigoare, „nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de guvernator al Găgăuziei decât pentru cel mult două mandate succesive”.

Miercuri seară, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, declarase, într-o emisiune televizată, că foarte mulţi candidaţi la funcţia de başcan al Găgăuziei sunt „mai degrabă agenţi ai Federaţiei Ruse decât politicieni care îşi doresc să lucreze pentru cetăţeni”. Şefa statului moldovean consideră că propaganda rusească are succes în Găgăuzia pentru că locuitorii nu cunosc limba română şi de aceea, Maia Sandu insistă să fie pus în aplicare un program de învăţare a limbii române, pentru ca oamenii să se poată integra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM! 

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.